Lipsa corelării între modificările aduse Codului muncii (prin Legea 283/2022) și prevederile Legii telemuncii face ca în contracte de telemuncă să fie regăsite mai multe prevederi decât în cele în care nu se prestează muncă sub acest regim, iar acest lucru să fie perfect legal. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă trebuie stabilită la nivel contractual cu telesalariații, însă recomandarea specialiștilor în acești ultimi ani, de când telemunca a devenit tot mai folosită, a fost ca în contracte să nu se regăsească exact suma pe care o vor primi telesalariații proporțional cu orele lucrate în telemuncă, pentru că asta ar face dificilă modificarea ei ulterioară, fiind necesar acordul angajatului. Acum, cu modificările aduse de Legea 283 privind clauzele obligatorii din contractele de muncă, ar trebui să includem și suma exactă? Citește articolul
Dacă angajatul cere un program de lucru flexibil, ce i-ar putea permite să lucreze și de acasă, angajatorii sunt obligați, mai nou, să-și motiveze în scris refuzul. Convenția pentru folosirea muncii la distanță, orice ar presupune ea (100% muncă de acasă ori un sistem hibrid), rămâne legată însă de aceleași formalități ca până acum. Citește articolul
În Codul administrativ vor fi incluse, din 11 noiembrie, o serie de prevederi legate de prestarea activității în telemuncă de către funcționarii publici, precum și noi informații care vor trebui transmise acestor lucrători. Deși modificările apar în curând, implementarea noutăților depinde de o serie de acte subsecvente. Citește articolul
Codul administrativ va primi o serie de adăugiri, din 11 noiembrie, prin care va fi introdusă telemunca și pentru funcționarii publici. Deși poate părea că și funcționarilor publici li se vor acorda drepturi similare cu cele ai salariaților din mediul privat, există o serie de diferențe. Citește articolul
De la finalul lunii noiembrie, funcționarii publici vor putea munci și în telemuncă sau munca la domiciliu, în limita a cinci zile pe lună, dacă vor primi acordul conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice și vor deține toate mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea. Noutatea este adusă de Legea 283/2022, care modifică din 11 noiembrie Codul administrativ, însă beneficiul nu va fi acordat tuturor funcționarilor, ci doar celor care se află în anumite situații menționate expres de noua reglementare. Citește articolul
Funcționarii publici vor putea să își presteze activitatea și în regim de telemuncă sau prin muncă la domiciliu, dacă bifează anumite condiții și primesc aprobare de la șeful instituției, potrivit unei legi recente, ale cărei prevederi vor intra în vigoare din 11 noiembrie. Pentru zilele lucrate în telemuncă, ei vor primi toate drepturile recunoscute prin lege, mai puțin sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, care va fi recalculat doar pentru perioada în care activitatea e prestată de la sediul uzual al instituției. Citește articolul
Codul administrativ va cuprinde, în curând, o serie de prevederi speciale legate de posibilitatea ca funcționarii publici să poată cere să lucreze în telemuncă, însă doar pentru cinci zile pe lună și dacă sunt îndeplinite anumite criterii. Citește articolul
Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul
Când unii angajatorii s-au lovit de refuzul angajaților de a (mai) lucra de la birou, pentru a nu risca plecarea acestora din companie sau pierderea din start a candidaților pe care voiau să-i angajeze și de ale căror competențe aveau deosebită nevoie, părțile au ales să continue în telemuncă mai mult de facto. Asta însemnând că fie nu au încheiat acte de telemuncă deloc (nici pe perioada stării de alertă, nici după), fie nu au mai prelungit actele de telemuncă ce „expirau” odată cu ieșirea din starea de alertă, fie au convenit în actele de telemuncă faptul că angajatorul nu-și asumă nimic și totul stă în seama angajatului - cheltuielile generate de telemuncă, mai ales. Citește articolul