ACCES PREMIUM
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) nu împiedică nicio companie care nu e obligată să aibă un responsabil cu protecția datelor (DPO) să-și numească un salariat specializat sau să colaboreze cu un specialist pe probleme de protecția datelor personale. Aceasta ar fi, practic, o variantă pentru cei care nu vor să numească voluntar un DPO și să-și asume tot bagajul de responsabilități care vin cu el.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Obligația de a avea un responsabil cu protecția datelor revine entităților publice și firmelor care bifează cerințele Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) în acest sens. Sunt însă și entități care aleg sau vor alege să-și numească un astfel de responsabil în mod voluntar, deși nu sunt obligate prin regulament să facă asta. Această "super-conformare" nu este prohibită în GDPR, dar companiile care aleg să meargă pe drumul acesta trebuie să respecte obligațiile privind numirea și sarcinile acestuia, exact așa cum le impune regulamentul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Românii au dreptul de a cere ștergerea datelor lor personale prelucrate de o companie, conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), iar firmele trebuie să se conformeze de obicei. Însă acest drept se aplică chiar și în situația în care un salariat cere ștergerea datelor sale prelucrate de angajator prin intermediul Registrului general de evidență a salariaților (Revisal)?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Impune Regulamentul european de protecție a datelor (GDPR) doar firmelor cu peste 250 de angajați să aibă un responsabil de protecția datelor (DPO)? Nu. De fapt, din reglementarea DPO-ului nu scoatem nicio informație legată de vreun număr minim de salariați de la care acest responsabil e obligatoriu la firmă. Ceea ce contează e ce face firma, activitățile sale de prelucrare și raportarea la obiectul principal de activitate, tipul de date prelucrate ș.a., dar nu dimensiunea firmei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De câteva zile s-a stabilit că microîntreprinderile pot aplica o cotă de impozitare de 1% pe venituri chiar și în situația în care au salariați cu contractele de muncă suspendate, conform unor modificări la normele Codului fiscal. În aceste condiții, vă reamintim astăzi că folosirea salariaților în perioada suspendării poate fi sancționată în urma controalelor autorităților. Asta înseamnă că, deși microfirmele pot avea salariați suspendați pentru a plăti un impozit mai mic, acestea nu-i pot folosi până nu se încheie perioada suspendării.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului european privind protecția datelor (GDPR), multe entități publice și private se văd nevoite să-și procure un responsabil cu protecția datelor (DPO - din englezescul "data protection officer"). Unii au înțeles însă greșit funcția acestuia -- oricum va funcționa, ca terț care contractează cu firma sau ca propriu angajat al firmei, DPO-ul nu va încasa sancțiunile în locul operatorului pentru care lucrează. Funcția lui este cu totul alta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cei care vor lucra obligatoriu sau benevol cu un responsabil cu protecția datelor (DPO) trebuie să se asigure că-l implică, cât mai curând posibil, în toate aspectele legate de protecția datelor. În aplicarea sarcinilor trasate prin Regulamentul european privind protecția datelor (GDPR), precum și în baza celor stabilite la nivel intern, responsabilul trebuie să devină inclusiv parte din procesul decizional în unele cazuri. Cine nu vrea să urmeze sfatul DPO-ului o poate face, firește, dar e necesar să documenteze acest lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cum telemunca înseamnă o modalitate aparte a raportului de muncă, angajatorii care vor să aibă telesalariați nu trebuie să scape din vedere că trebuie făcute modificări în consecință la regulamentele interne, potrivit specialiștilor în resurse umane. Telemunca vine cu obligații și drepturi specifice, iar cuprinderea lor în regulamente este absolut necesară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea tichetelor de masă e lăsată la dispoziția angajatorului, potrivit legislației, dar, dacă sunt acordate astfel de tichete, e necesar să fie fixate regulile de acordare la nivel de unitate. Telesalariatul care va lucra în mai multe locuri ar putea pune probleme angajatorului apropo de acordarea tichetelor, subliniază specialiștii în resurse umane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nu ar trebui să spunem că abia acum, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, salariații pot, în sfârșit să lucreze de acasă. Au putut și până acum și se chema muncă la domiciliu, chiar dacă ideea e expediată în câteva fraze doar, în Codul muncii. Însă telemunca, recent reglementată, înseamnă mai mult de atât, nu doar muncă la domiciliu, ci oriunde în altă parte unde angajatul și salariatul au convenit, prin contractul adaptat la telemuncă, în condițiile descrise acolo. Telemunca înseamnă rigori specifice, obligații specifice, clauze specifice și nu trebuie confundată cu munca la domiciliu, așa cum o știam până acum.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
