Impune Regulamentul european de protecție a datelor (GDPR) doar firmelor cu peste 250 de angajați să aibă un responsabil de protecția datelor (DPO)? Nu. De fapt, din reglementarea DPO-ului nu scoatem nicio informație legată de vreun număr minim de salariați de la care acest responsabil e obligatoriu la firmă. Ceea ce contează e ce face firma, activitățile sale de prelucrare și raportarea la obiectul principal de activitate, tipul de date prelucrate ș.a., dar nu dimensiunea firmei. Citește articolul
De câteva zile s-a stabilit că microîntreprinderile pot aplica o cotă de impozitare de 1% pe venituri chiar și în situația în care au salariați cu contractele de muncă suspendate, conform unor modificări la normele Codului fiscal. În aceste condiții, vă reamintim astăzi că folosirea salariaților în perioada suspendării poate fi sancționată în urma controalelor autorităților. Asta înseamnă că, deși microfirmele pot avea salariați suspendați pentru a plăti un impozit mai mic, acestea nu-i pot folosi până nu se încheie perioada suspendării. Citește articolul
Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului european privind protecția datelor (GDPR), multe entități publice și private se văd nevoite să-și procure un responsabil cu protecția datelor (DPO - din englezescul "data protection officer"). Unii au înțeles însă greșit funcția acestuia -- oricum va funcționa, ca terț care contractează cu firma sau ca propriu angajat al firmei, DPO-ul nu va încasa sancțiunile în locul operatorului pentru care lucrează. Funcția lui este cu totul alta. Citește articolul
Cei care vor lucra obligatoriu sau benevol cu un responsabil cu protecția datelor (DPO) trebuie să se asigure că-l implică, cât mai curând posibil, în toate aspectele legate de protecția datelor. În aplicarea sarcinilor trasate prin Regulamentul european privind protecția datelor (GDPR), precum și în baza celor stabilite la nivel intern, responsabilul trebuie să devină inclusiv parte din procesul decizional în unele cazuri. Cine nu vrea să urmeze sfatul DPO-ului o poate face, firește, dar e necesar să documenteze acest lucru. Citește articolul
Cum telemunca înseamnă o modalitate aparte a raportului de muncă, angajatorii care vor să aibă telesalariați nu trebuie să scape din vedere că trebuie făcute modificări în consecință la regulamentele interne, potrivit specialiștilor în resurse umane. Telemunca vine cu obligații și drepturi specifice, iar cuprinderea lor în regulamente este absolut necesară. Citește articolul
Acordarea tichetelor de masă e lăsată la dispoziția angajatorului, potrivit legislației, dar, dacă sunt acordate astfel de tichete, e necesar să fie fixate regulile de acordare la nivel de unitate. Telesalariatul care va lucra în mai multe locuri ar putea pune probleme angajatorului apropo de acordarea tichetelor, subliniază specialiștii în resurse umane. Citește articolul
Nu ar trebui să spunem că abia acum, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, salariații pot, în sfârșit să lucreze de acasă. Au putut și până acum și se chema muncă la domiciliu, chiar dacă ideea e expediată în câteva fraze doar, în Codul muncii. Însă telemunca, recent reglementată, înseamnă mai mult de atât, nu doar muncă la domiciliu, ci oriunde în altă parte unde angajatul și salariatul au convenit, prin contractul adaptat la telemuncă, în condițiile descrise acolo. Telemunca înseamnă rigori specifice, obligații specifice, clauze specifice și nu trebuie confundată cu munca la domiciliu, așa cum o știam până acum. Citește articolul
Telemunca înseamnă o flexibilizare reglementată oficial în raporturile de muncă, printr-o lege de curând intrată în vigoare, dar un factor important în trecerea la acest fel de muncă este alegerea telesalariaților, potrivit specialiștilor în resurse umane. Motivul se centrează în jurul ideii că munca în alt loc decât la birou, sub atenta supraveghere a superiorilor, necesită un salariat care să înțeleagă exact de ce disciplina și respectarea unor aspecte precum confidențialitatea devin cu atât mai importante în afara biroului. Citește articolul
În vigoare de luna trecută, Legea telemuncii înseamnă un mic progres în domeniul raporturilor de muncă, aduce flexibilitate și chiar reduceri de costuri. Doar că rigorile de sănătate și securitate în muncă (SSM), expres tratate de Legea telemuncii, ar putea da de furcă angajatorilor în unele privințe, potrivit specialiștilor. Chiar dacă munca se va face în alt loc decât la birou, așa cum e de esența telemuncii să se întâmple, respectarea regulilor de sănătate și securitate în muncă rămâne un imperativ. Citește articolul
Legea telemuncii a intrat în vigoare luna trecută și presupune ca, în baza unui contract adaptat pentru telemuncă, telesalariatul să lucreze dintr-un loc convenit cu angajatorul, cel puțin o zi pe lună, folosindu-se de tehnologie. O primă problemă practică din sfera telemuncii e legată de evidența orelor de lucru, potrivit specialiștilor în resurse umane. Citește articolul