Printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a aplica regimul opțional al impozitului micro se numără, de la 1 ianuarie 2023, cea de a avea cel puțin un salariat. Astfel, cu anumite excepții, firmele fără salariați nu vor mai putea aplica, de anul viitor, acest regim de impozitare. Citește articolul
Procedura de actualizare a declarației 112, ce este folosită în principal de angajatori pentru raportarea taxelor salariale, tocmai a fost complicată de Guvern prin schimbarea entităților publice responsabile cu emiterea ordinului cu formularul și instrucțiunile sale. Citește articolul
Verificarea îndeplinirii condițiilor de emitere a formularului A1 se va face pe baza informațiilor trecute de solicitanți prin declarațiile pe propria răspundere, fără a mai fi nevoie să fie prezentate documente suplimentare, potrivit unui anunț al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul
Ministerul Finanțelor a venit vineri cu o formă complet nouă a ordinului ce reglementează declarația fiscală 112, ce e folosită în principal de angajatori. Principalele noutăți sunt legate de adaptarea formularului la facilitățile fiscale introduse pentru domeniul agroalimentar. Citește articolul
Clauzele de neconcurență sau nedeturnare sunt extrem de utile pentru angajatorii care vor să-și protejeze afacerea și/sau furnizorii de eventuale deturnări sau concurență neloială din partea (foștilor) salariați. Însă, în lipsa acestora, există totuși o serie de obligații ale salariatului, prevăzute de legislația muncii, care îl pot ajuta pe angajator în legătură cu prejudiciile produse de un fost salariat care își deschide o afacere în aceeași domeniu de activitate, folosindu-se de cunoștințele pe care le-a acumulat la jobul precedent, eventual, apelând la aceeași furnizori cu care a lucrat anterior. Citește articolul
Deplasarea salariatului la locul unde a fost trimis de angajator trebuie recompensată cu timp liber corespunzător sau un spor la salariu, dacă ea are loc în zilele de repaus săptămânal, pe lângă indemnizația de delegare ce trebuie acordată în mod obligatoriu. Citește articolul
O investigație făcută de jurnaliștii de la PressOne scoate la iveală faptul că mulți angajatori din industria HoReCa cer salariaților lor să respecte un program de lucru de 12 ore pe zi, timp de șase zile pe săptămână. Poate primul gând al publicului larg ar fi să spună că "cine vrea bani, muncește" și în aceste condiții, însă adevărul este că un astfel de program este ilegal și nu poate fi trecut în niciun contract individual de muncă de către un angajator. În plus, salariații care acceptă astfel de oferte nu vor avea, cel mai probabil, întregul salariu aferent acestui program înscris în contractul de muncă și nici contribuțiile aferente, la pensie sau sănătate, sau impozitul nu vor fi virate la salariul real pe care îl vor primi în mână. Citește articolul
Termenul de 18 luni pentru obligația angajatorului de a acorda, în natură, concediul de odihnă corespunzător anului 2020 salariaților care nu l-au efectuat integral sau parțial a expirat la finalul lunii iunie. Angajatul însuși are o responsabilitate în privința efectuării concediului de odihnă - acesta trebuie să-și ia concediul, anual, așa cum prevede legea, în perioada programată cu angajatorul. Teoretic, „pe lege”, ar exista patru situații în care angajații nu pot efectua integral și în natură concediul anual de odihnă. Cât despre situația în care vorbim de un abuz din partea angajatorului, salariații nu ar trebui să aștepte să treacă ani de zile ca să-și ceară dreptul. Citește articolul
La încetarea contractului individual de muncă (CIM), indiferent de modalitatea în care s-a făcut aceasta, angajatorul are obligația să îi plătească salariatului care pleacă și zilele de odihnă neluate, pe lângă drepturile salariale care i se cuvin. Important este ca, atunci când calculează indemnizația de concediu de odihnă, să ia în calcul și indemnizația de concediu medical, dacă a existat cel puțin un certificat eliberat în acest sens în ultimele trei luni înainte de încetarea CIM. Citește articolul
Codul administrativ stabilește că funcționarii publici care urmează programe de formare și perfecționare cu o durată de peste trei luni, ce sunt finanțate integral sau parțial de stat, sunt obligați să-și ia angajamentul că vor lucra în administrația publică între doi și cinci ani de la finalizarea cursurilor. Acum, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, sunt stabilite normele metodologice privind formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici, ce conțin inclusiv duratele cursurilor în funcție de care se stabilește perioada pe care vor trebui s-o petreacă aceștia ca angajați ai statului. Citește articolul