Evidența muncii se ține de către angajatori în format electronic din 2011, prin intermediul Registrului general de evidență a salariaților (Revisal), astfel că nu mai există carnete de muncă de ceva timp. Atunci când au nevoie, angajații pot dovedi cât au lucrat de-a lungul anilor cu ajutorul adeverinței de vechime în muncă. Deși în acest an s-a oficializat o lege prin care se dorea ca adeverințele de vechime să poată fi descărcate online de salariați din Revisal, punerea în aplicare a acestei modificări va fi posibilă abia din 2025. Astfel, salariaților și foștilor salariați le rămân la îndemână aceleași două variante ca și până acum pentru a obține adeverința de vechime în muncă. Citește articolul
În luna mai a acestui an a fost oficializată o lege prin care s-a introdus posibilitatea ca salariații și foștii salariați să aibă acces la Revisal, astfel încât să poată obține singuri o adeverință de vechime și specialitate. Totuși, din hotărârea de guvern, încă neoficializată, care conține procedura pe care vor trebui să o urmeze salariații pentru a primi acces registrul de evidență a salariaților reiese că angajatorii vor trebui să își asume prin semnătura toate documentele care vor fi descărcate, chestiune care se poate dovedi problematică pentru angajați, din moment ce noua reglementare nu prevede și un termen în care angajatorii trebuie să bifeze această obligație. Citește articolul
Valoarea tichetelor culturale a fost majorată la 190 lei/lună și la 380 lei pentru cele acordate ocazional, potrivit unui ordin oficializat astăzi. Creșterea reprezintă 30 de lei în plus pentru cele acordate per eveniment și 20 lei pentru cele lunare. Citește articolul
Deși modificările la plafoanele de contribuții sociale și la aplicarea sistemului normelor de venit au adus un val de nemulțumiri printre titularii PFA-urilor, regimul fiscal al acestora din urmă continuă să fie cu mult mai avantajos decât al salariaților. Citește articolul
Angajatorul care acordă tichete de masă salariaților săi are un singur criteriu pe bază căruia poate refuza să plătească anumitor lucrători aceste bilete de valoare, respectiv celor care nu au funcția de bază în cadrul firmei. Altminteri, indiferent de norma de lucru a salariaților, toți cei care au funcția de bază la respectivul angajator trebuie să primească aceeași sumă aferentă tichetelor de masă pentru fiecare zi de muncă. Citește articolul
Deși cei 200 lei care pot fi acordați salariaților plătiți cu salariul minim brut pe țară, începând cu 1 iunie, nu sunt taxabili, ei sunt luați totuși în calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației pentru concediul de creștere a copilului (CCC), după cum ne-a indicat Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), într-un răspuns acordat redacției noastre. Citește articolul
Printr-o ordonanță oficializată de curând, Guvernul a stabilit în mod expres că perioada concediului paternal, la care au dreptul salariații care devin tați, este considerată vechime în muncă, serviciu și specialitate. Însă ce înseamnă asta, mai precis, pentru angajați? Citește articolul
Supraimpozitarea contractelor de muncă cu un salariu de bază mai mic de 2.550 lei nu se aplică doar celor part-time, ci e aplicabilă și situației în care salariul unui angajat full-time ajunge sub nivelul salariului minim brut pe economie. Dacă recent explicam situația salariaților Kurzarbeit, abordăm acum cazul salariaților care, sancționați cu o reducere salarială, ajung să primească mai puțin de 2.550 lei pe lună. Citește articolul
Chiar dacă trece printr-o perioadă dificilă financiar, inclusiv printr-o reorganizare a activității ca urmare aplicării unui concordat preventiv, un angajator nu are dreptul să modifice contractul individual de muncă (CIM) fără a avea acordul salariatului. Dificultățile financiare nu constituie împrejurări externe, imprevizibile și de neînlăturat, care să poată fi asimilate situației de forță majoră, ce reprezintă o excepție de la acordul părților necesar pentru modificarea CIM, a stabilit Curtea de Apel Craiova recent într-o speță. Citește articolul
În prezent, există situații în care unii angajatorii au decis să renunțe la sediile lor fixe, unde plăteau o chirie deloc neglijabilă, pentru a trece salariații în telemuncă, acolo activitatea firmei le permitea acest lucru. Deși decizia de a renunța la sediu poate avea un impact financiar favorabil (din conturile firmei nu se mai achită chiria și cheltuielile aferente unui birou), faptul că angajatorul decide să nu acorde niciun ajutor în plus salariaților săi pentru cheltuielile generate de telemuncă este discutabil. Citește articolul