Modificările aduse prevederilor din legislația muncii privind programul individualizat de muncă oferă mai multe drepturi și variante salariaților, însă acestea nu sunt absolute. Chiar dacă salariatul poate cere un alt fel de program - individualizat, hibrid, telemuncă sau chiar cu normă mai redusă -, pentru o perioadă de timp limitată sau una nedeterminată, angajatorul nu are obligația de a accepta cererea, ci doar de a-i răspunde în scris primului, în cazul refuzului. Totuși, păstrarea dovezilor privind cererile depuse de salariat, dar și a răspunsurilor transmise de angajatori, indiferent de tipul lui, rămâne esențială în situația apariției unui conflict de muncă. Citește articolul
Informarea prealabilă a angajatului cu privire la clauzele esențiale pe care urmează să le înscrie în contractul individual de muncă (CIM) trebuie privită de-acum cu mai multă atenție de angajatori, pe fondul modificărilor aduse Codului muncii. Asta pentru că informarea prealabilă trebuie să cuprindă și elemente care înainte se regăseau în contract, iar consecințele privind lipsa aceste informări sunt mai dure. Acest document de informare, semnat de salariat, va fi util și în condițiile în care respectivul angajat pretinde că nu i-au fost aduse la cunoștință aspecte considerate esențiale de Codul muncii. Citește articolul
Angajații care vor solicita concediul de îngrijitor pentru a se ocupa de o rudă sau o altă persoană din gospodăria sa care e grav bolnavă vor avea posibilitatea de a solicita angajatorului și un program individualizat de muncă. Citește articolul
Din 22 octombrie, Codul muncii a fost modificat semnificativ, iar una dintre prevederi introduce o interdicție nouă pentru salariați, care nu mai pot lucra la mai mulți angajatori, dacă programele de muncă se suprapun. Deși a apărut această interdicție, reglementarea nu conține și o sancțiune pentru cei care procedează contrar, iar angajatorii au puține instrumente momentan pentru a verifica sau sancționa un salariat care lucrează între aceleași ore pentru mai multe firme. Citește articolul
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) vor trebui, până în noiembrie 2024, să stabilească care este nivelul salariul minim adecvat la nivel de țară, ținând cont de anumite condiții specifice, cum ar fi puterea de cumpărare a celor plătiți cu minimul pe economie, nivelul general al salariilor sau rata de creștere a acestora, potrivit Directivei europene nr. 2.041/2022, care a fost publicată astăzi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Trebuie reținut că această directivă nu stabilește o valoare a salariului minim brut la nivel european, iar valoarea acestuia va fi diferită în toate statele membre. În plus, directiva nu impune ca salariul minim să fie un anumit procent din salariu mediu brut, ci stabilește doar o serie de condiții care trebuie luate în calcul pentru stabilirea celui minim adecvat, precum și o majorare periodică a salariilor minime, cel puțin o dată la doi ani. Citește articolul
Recenta modificare adusă Codului muncii, prin Legea 283, stabilește că este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleași părți se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeași funcție și cu aceleași atribuții. La ce situații se referă, mai exact, această interdicție? Citește articolul
Din ianuarie 2023, decontarea netaxabilă a serviciilor turistice, în limita anuală a unui câștig salarial mediu brut, este unul dintre beneficiile care vor trebui avute în vedere la stabilirea plafonului lunar maxim de 33% pentru toate beneficiile netaxabile acordate aceluiași angajat. În aceste condiții, specialiștii recomandă acordarea etapizată a decontării serviciilor turistice pentru angajatorii care vor să beneficieze integral de scutirea de taxe salariale. Citește articolul
Începând din ianuarie 2023, angajatorii vor avea o alternativă pentru acordarea clasicelor tichete de masă, așa cum s-a stabilit prin OG 16/2022. Este vorba de asigurarea mâncării la locul de muncă, un beneficiu pentru care nu se vor datora taxe salariale, dacă firmele care îl acordă respectă o serie de condiții. Citește articolul
Regulamentele interne ale angajatorilor care dețin deja aceste documente de muncă vor trebui completate cât mai curând posibil cu noile obligații introduse recent de legea care a modificat semnificativ Codul muncii, respectiv includerea informațiilor despre perioada de preaviz și politica de formare profesională, dacă ea există. Totuși, tratarea cu superficialitate a acestei obligații poate duce la anularea modificărilor, existând chiar un risc de amendare din partea inspectorilor teritoriali de muncă (ITM). Citește articolul
Când Legea nr. 283/2022 se afla în Parlament, sub formă de proiect, în cuprinsul său era trecută și o prevedere ce reglementa expres că perioada petrecută la cursurile de formare profesională impuse de angajator constituie timp de lucru. În varianta care a ajuns în Monitor nu mai apare această reglementare expresă, dar chiar și așa considerarea perioadei petrecute de angajat la cursuri ca timp de muncă era oricum o chestiune recunoscută chiar printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Citește articolul