ACCES GRATUIT
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent: România trebuie să plătească scump faptul că a stat pasivă în fața obligației de a transpune una dintre directivele europene privind spălarea banilor. Legea 129, dată anul trecut, a venit cu trei ani mai târziu față de termenul-limită prevăzut pentru transpunere. Adoptată cu greu în Parlament, după încercarea de a scutura fără motiv organizațiile nonguvernamentale (ONG), Legea 129 a stresat la propriu mediul de afaceri cu o declarație inutilă, pe care un an mai târziu o corecta în privința frecvenței și chiar necesității de depunere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Informațiile despre conturile bancare și de plăți ale tuturor persoanelor (fie că vorbim de persoane juridice, fie că vorbim de persoane fizice) vor fi disponibile, în curând, într-un registru al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Registrul nu este, deocamdată, operațional. Însă, odată ce va fi, vor avea acces la el și la informațiile din el toate autoritățile care au competență pe prevenirea spălării banilor și prevenirea finanțării terorismului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Declarația privind beneficiarii reali poate fi depusă, de către firme, în mai multe feluri, așa cum reiese dintr-o recentă ordonanță de urgență dată de Guvern. Concret, declarația se poate depune și fără a mai face o deplasare specială la un oficiu al Registrului Comerțului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși încă apar întrebări cu privire la ultimele modificări aduse legislației pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de terorism (prin Legea nr. 129/2019), Guvernul a introdus (printr-o ordonanță apărută miercuri în Monitorul Oficial) altă serie de schimbări ale reglementărilor în domeniu, printre altele, extinzând obligațiile de raportare și la furnizorii de servicii privitoare la tranzacții cu criptomonede (cum e Bitcoin, de exemplu). De acum, și astfel de entități sunt nevoite să identifice tranzacții suspecte și să le raporteze dacă pot pune probleme din perspectiva legislației pentru prevenirea spălării banilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Având în vedere că, de joi, se aplică mai multe simplificări în privința obligațiilor firmelor de a depune declarația privind beneficiarul real (acea declarație care arată cine le controlează, de fapt) la Registrul Comerțului, este important de precizat că restul obligațiilor ce există pentru firme, în ceea ce privește prevenirea spălării banilor, se aplică, în continuare. În acest context, prezentăm o sinteză cu cele mai importante din aceste obligații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru că anumite firme nu mai depun, începând de azi, declarația privind beneficiarii reali, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) va completa în cazul acestora, din oficiu, Registrul beneficiarilor reali, folosidu-se de alte documente atașate cererii de înmatricuare sau de informații pe care le deține deja, atunci când vine vorba de firmele înregistrate, apare într-un comunicat de miercuri al oficiului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O lege apărută ieri în Monitorul Oficial va duce la eliberarea firmelor de obligația anuală de a depune declarația privind beneficiarul real. Companiile au fost luate, oricum, prin surpindere, când, la mijlocul anului 2019, legislația pentru prevenirea spălării banilor s-a modificat, prin apariția obligației pentru firme de a arăta cine le controlează, cu adevărat - adică de a depune declarația privind beneficiarul real.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Declarația privind beneficiarii reali, obligatorie prin legislația contra spălării banilor și pentru firme, și pentru asociații sau fundații, nu va mai trebui depusă de acele persoane juridice care se compun exclusiv din asociați persoane fizice, atunci când nu mai există alți beneficiari reali, potrivit unei legi care se aplica începând de joi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clarificare pregătită
Guvernul plănuiește să modifice cadrul legislativ aplicabil în domeniul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, printr-un act normativ aflat acum în lucru. De fapt, schimbările reprezintă o transpunere a legislației europene relevante, care este într-o continuă modificare. Unul din lucrurile care se vor schimba vizează clarificarea faptului că și dezvoltatorii imobiliari sau evaluatorii autorizați vor avea anumite obligații de raportat tranzacțiile care se fac prin intermediul lor autorităților cu competență în domeniul prevenirii spălării banilor (acest lucru se aplică și acum, dar într-o formă limitată, după cum se va vedea mai jos).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un proiect de act normativ prin care se urmărește schimbarea anumitor prevederi din Legea privind prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului (Legea nr. 129/2019) este propus pentru adoptare la Senat, după ce mai multe comisii au avizat favorabil propunerea. Acest proiect urmărește să limiteze obligațiile directe de raportare pe care le au acum avocații, contabilii, notarii și alte entități. De asemenea, se urmărește consacrarea respectării secretului profesional și de către Oficiul contra spălării banilor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Dragoș Niculescu 
