Personalul din serviciile de probaţiune, adică cei ce supraveghează persoanele condamnate care nu își execută pedeapsa în închisoare, ci în libertate, vor putea să beneficieze de concediul de odihnă neefectuat în anul anterior timp de un an și jumătate, nu doar în primul trimestru al anului, așa cum e acum. Măsura se regăsește într-o lege oficializată joi, dar care se va aplica de la sfârșitul săptămânii. Citește articolul
În legislație există prevederi care le dau anumitor angajați dreptul la libere suplimentare. În cazul unui nou angajat sau a unuia care ajunge să se încadreze într-una dintre categoriile „speciale” în timpul raportului de muncă, e nevoie ca firma să prevadă acordarea acestor zile undeva sau e suficient că ele sunt prevăzute de lege pentru a fi acordate? Explicații de la un specialist: Citește articolul
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi. Citește articolul
Polițiștii din penitenciare își pot lua concediu în condiții mai avantajoase, raportat la vechimea pe care o au, potrivit unui HG publicat vineri în Monitorul Oficial, care se aplică deja. Citește articolul
Libere plătite acordate salariaţilor-părinţi pentru supravegherea copiilor cât timp cursurile au fost suspendate sau unităţile de învăţământ au fost închise influențează numărul total de zile de concediu de odihnă pe care aceştia le pot solicita, deoarece intervalele în care au fost acordate nu reprezintă perioade de activitate efectiv prestată. Citește articolul
Angajații au dreptul la un număr de zile de concediu de odihnă (CO) în fiecare an - Codul muncii prevede un minim de 20 de zile lucrătoare, dar părțile sunt libere să stabilească mai multe, iar în unele legi speciale sunt prevăzute pentru anumite categorii de angajați ai statului mai mult de 20 de zile de CO anual. De cele mai multe ori, dacă vorbim de restanțe de CO, vorbim de nerespectarea de către angajator a dreptului angajatului la concediu de odihnă. Dacă un angajator a refuzat să acorde angajatului CO sau i-a acordat doar câteva zile anual, toate acele restanțe pot fi cerute de salariat în instanță ulterior. Ce înseamnă însă acel termen de 18 luni pe care îl prevede Codul muncii pentru acordarea concediului? Citește articolul
Salariații au un număr anual de zile de concediu de odihnă pe care le pot cere angajatorului, care nu se pierd așa ușor. Astfel, în cazul în care un salariat nu a apucat să-și ia toate zilele libere la care a avut dreptul în 2019, până la finalul anului, cele rămase se reportează până în iunie 2021. Citește articolul
Concediul de odihnă anual reprezintă un drept al salariaților și corespunde obligației angajatorului de a-l acorda, în natură, în fiecare an. Codul muncii interzice atât limitarea dreptului salariaților la concediul de odihnă, cât și renunțarea la acest drept, în tot sau în parte. Faptul că cel care nu și-a luat concediul la timp și mai are o perioadă de 18 luni, de anul următor, pentru a și-l lua nu înseamnă că poate să mai ridice pretenții cu privire la concediul respectiv doar în acea perioadă și nu și ulterior. Citește articolul
În situaţia în care un salariat se confruntă cu o problemă de sănătate care îl face incapabil temporar de muncă pentru care solicită şi primeşte, din partea unui medic, un certificat de concediu medical căruia i se alocă o indemnizaţie mai mică de 100% din baza de calcul, acesta poate alege să îşi motiveze absenţa de la locul de muncă prin zile de concediu de odihnă, în limita celor disponibile. Citește articolul
Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. În cazul lucrătorilor din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, concediul de odihnă este reglementat printr-un act normativ cu caracter special, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 250/1992. Unii dintre angajații de la stat beneficiază, în virtutea legii, de mai multe zile de concediu anual, dar și angajații de la privat își pot negocia în contracte mai multe zile de concediu de odihnă. Există însă o diferență față de angajații din privat și în privința cumulului de funcții. Citește articolul