Concediul de odihnă este un drept al salariatului care nu poate face obiectul vreunei renunţări, iar angajatorul are obligaţia de a acorda aceste zile în fiecare an. Conform legislaţiei muncii, salariatul are obligaţia de a efectua în natură concediul de odihnă - potrivit programărilor făcute în anul precedent -, cu anumite excepţii prevăzute de lege. Citește articolul
Codul muncii prevede că zilele de concediu de odihnă neefectuate pot fi plătite doar la încetarea contractului individual de muncă. Aceasta este şi singura situaţie în care zilele de concediu pot fi compensate financiar. Mai mult, sumele de bani aferente zilelor de odihnă neluate trebuie oferite fostului angajat atunci când i se oferă şi ultimul salariu. Citește articolul
Medicii de familie vor avea dreptul la un concediu de odihnă de maximum 30 de zile lucrătoare într-un an, începând cu data de 1 iulie de când va intra în vigoare noul Contract-cadru pentru serviciile medicale pentru anii 2021-2022. Înainte de această modificare, aceştia aveau dreptul la acelaşi număr de zile libere, însă erau calendaristice şi nu lucrătoare. Citește articolul
Personalul din serviciile de probaţiune, adică cei ce supraveghează persoanele condamnate care nu își execută pedeapsa în închisoare, ci în libertate, vor putea să beneficieze de concediul de odihnă neefectuat în anul anterior timp de un an și jumătate, nu doar în primul trimestru al anului, așa cum e acum. Măsura se regăsește într-o lege oficializată joi, dar care se va aplica de la sfârșitul săptămânii. Citește articolul
În legislație există prevederi care le dau anumitor angajați dreptul la libere suplimentare. În cazul unui nou angajat sau a unuia care ajunge să se încadreze într-una dintre categoriile „speciale” în timpul raportului de muncă, e nevoie ca firma să prevadă acordarea acestor zile undeva sau e suficient că ele sunt prevăzute de lege pentru a fi acordate? Explicații de la un specialist: Citește articolul
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi. Citește articolul
Polițiștii din penitenciare își pot lua concediu în condiții mai avantajoase, raportat la vechimea pe care o au, potrivit unui HG publicat vineri în Monitorul Oficial, care se aplică deja. Citește articolul
Libere plătite acordate salariaţilor-părinţi pentru supravegherea copiilor cât timp cursurile au fost suspendate sau unităţile de învăţământ au fost închise influențează numărul total de zile de concediu de odihnă pe care aceştia le pot solicita, deoarece intervalele în care au fost acordate nu reprezintă perioade de activitate efectiv prestată. Citește articolul
Angajații au dreptul la un număr de zile de concediu de odihnă (CO) în fiecare an - Codul muncii prevede un minim de 20 de zile lucrătoare, dar părțile sunt libere să stabilească mai multe, iar în unele legi speciale sunt prevăzute pentru anumite categorii de angajați ai statului mai mult de 20 de zile de CO anual. De cele mai multe ori, dacă vorbim de restanțe de CO, vorbim de nerespectarea de către angajator a dreptului angajatului la concediu de odihnă. Dacă un angajator a refuzat să acorde angajatului CO sau i-a acordat doar câteva zile anual, toate acele restanțe pot fi cerute de salariat în instanță ulterior. Ce înseamnă însă acel termen de 18 luni pe care îl prevede Codul muncii pentru acordarea concediului? Citește articolul
Salariații au un număr anual de zile de concediu de odihnă pe care le pot cere angajatorului, care nu se pierd așa ușor. Astfel, în cazul în care un salariat nu a apucat să-și ia toate zilele libere la care a avut dreptul în 2019, până la finalul anului, cele rămase se reportează până în iunie 2021. Citește articolul