ACCES PREMIUM
Concediul fără plată reprezintă o perioadă de întrerupere a activității profesionale, solicitată de către angajat, în vederea rezolvării unor situații personale. Deși întreruperea activității profesionale presupune implicit și întreruperea contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate, salariații au dreptul de a beneficia de calitatea de asigurați la sănătate pentru o perioadă de încă trei luni de la întreruperea raporturilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul unui angajat de a primi salariu este un drept reglementat la nivel internațional, adoptat atât prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și de alte Agenții specializate ale ONU, precum Organizația Internațională a Muncii. În România, situația neplății salariilor rămâne o problemă cu care mulți salariați se confruntă, ne arată datele din Raportul de Activitate al Inspecției Muncii pe anul 2023.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Să ai o relație de muncă flexibilă în privința unor aspecte reprezintă, în mod cert, un avantaj atât pentru salariat, cât și pentru angajator, însă o astfel de abordare depinde, în primul rând, de buna-credință a ambelor două părți, iar, în al doilea rând, de voința acestora și de posibilitatea reală de a aborda flexibil lucrurile. Deseori se vorbește despre telemuncă sau despre munca în regim hibrid, dar părțile nu se sprijină pe contracte făcute conform legii care să descrie aceste situații de muncă - telemunca există doar la nivel practic, dar nu și formal, sau programul de muncă ajunge să fie înscris într-document de unde angajatorul să-l sucească după bunul plac. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, riscul sărăciei și excluziunii sociale afectează disproporționat femeile, cu o rată de 33% comparativ cu 31% la bărbați în 2023, conform Eurostat. Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii și sarcinile domestice sunt factori majori care contribuie la această situație. Deși s-au înregistrat progrese în creșterea ocupării, femeile continuă să fie mai vulnerabile la sărăcie din cauza diferențelor salariale și a duratei mai scurte a vieții profesionale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Termenul de ”prestator casnic” face referire la persoanele care desfășoară ocazional activități casnice de muncă necalificată, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații în
bonuri valorice (tichete), cu valoarea brută de 15 lei. Legea nu prevede constrângeri care să împiedice salariații să ofere servicii ca prestatori casnici, dacă aceștia vor să își suplimenteze venitul astfel.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Atunci când programul de muncă este „impus de necesitățile” unității și sunt ignorate regulile care stau la baza repartizării timpului de muncă și cele care stabilesc perioadele minime pentru repaus, la un moment dat apar și situațiile care pot declanșa conflicte de muncă. De exemplu, în cazul unui program nelegal de muncă, angajatorul ajunge să suprapună peste dreptul la concediul de odihnă zile care ar trebui să fie, de fapt, pentru repausul săptămânal. Altfel spus, nerespectarea legii într-o privință determină nerespectarea unei alte prevederi și tot așa. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prestarea activităților casnice remunerate exclusiv prin tichete de activități casnice este esențialmente una ocazională, dar termenul în sine e destul de vag pentru a răspunde tuturor situațiilor ce se pot ivi în practică. Dacă muncile de acest fel sunt ocazionale pentru beneficiar, ele nu sunt neapărat ocazionale pentru prestator, care ar putea chiar să ajungă să muncească peste 40 de ore într-o lună și să câștige câteva mii de lei. Este neclar dacă, de la un anumit punct încolo, statul îi va trage de mânecă pe prestatorii casnici să treacă la o formă organizată a muncii lor - una din care statul are mai mult de câștigat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un angajat care petrece o perioadă considerabilă într-o companie sau care ajunge, din chiar primele luni, să ia contactul cu informații confidențiale ori chiar secrete comerciale proprii companiei pentru care lucrează, nu poate fi împiedicat, în mod firesc, să mai lucreze în domeniul respectiv pentru tot restul vieții sale profesionale. Atunci când compania a depus toate diligențele pentru a proteja confidențialitatea unor informații și ele ajung, totuși, să fie divulgate în beneficiul unei alte companii, să zicem, angajații pot ajunge să suporte plata despăgubirilor, intrând chiar în zona concurenței neloiale. Deturnarea clientelei, de pildă, este o formă de concurență neloială de care angajații se pot face vinovați. Ce înseamnă, totuși, secret comercial?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Normele Legii prestatorilor casnici au fost modificate oficial, printr-o hotărâre de Guvern publicată marți în Monitorul Oficial, al cărei scop este acela de a alinia normele la modificările aduse legii în primăvară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea pentru sănătate și securitate în muncă (SSM) reglementează accidentele de muncă, incluzând accidentele de traseu, adică acele evenimente survenite în timpul și pe traseul normal de deplasare de la domiciliu la locul de muncă și invers, precum și în timpul îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Accidentele de traseu pot avea loc și în timpul unor delegații sau în pauzele regulamentare, dar trebuie să ne gândim tot timpul la o legătură între eveniment și activitatea profesională. Deși numărul accidentelor de traseu urmează o tendință ușoară de creștere în ultimii ani, regăsim o scădere pe parcursul anilor 2020 - 2021, ce poate fi atribuită pandemiei, dar datele disponibile trebuie privite cu precauție, din cauza subdeclarării accidentelor de muncă la modul general. Acum câțiva ani, Guvernul propusese scoaterea accidentului de traseu din Legea SSM, însă propunerea nu a mai fost adoptată.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Rebeca Bașuț 
Dan Năstase 
Radu Stochița 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 