ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru,
la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Necunoașterea sau neaplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale conduce deseori la situații care afectează atât salariații, cât și angajatorii de bună credință și, în general, pe toți cei care contribuie lunar la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Asigurarea pentru accidentele de muncă e în strânsă legătură cu obligațiile angajatorului, ceea ce înseamnă că medicalul pentru accidentele de muncă sau alte boli profesionale se acordă fără a cere stagii de cotizare și fără să intereseze pe cineva cât și de când cotizează angajatul cu CASS (contribuție la sănătate). Încadrarea greșită, ca urmare a superficialității celor responsabili, schimbă inclusiv regimul fiscal al indemnizației aferente acelui medical. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Datele referitoare la sărăcia și excluziunea socială din România șochează de fiecare dată: în 2023, 32% dintre români erau în risc de sărăcie comparativ cu media europeană de 21.4%. Cum „se măsoară”, totuși, sărăcia în România? Într-o paradigmă în care diverse voci le spun tinerilor că pot să se îmbogățească fără să facă prea multă școală, e important să ne uităm asupra datelor care contrazic flagrant atare afirmații: educația este calea sigură de reducere a sărăciei. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul European 2024/1689, recent oficializat, impune companiilor obligația de a asigura transparența, de a proteja drepturile fundamentale ale angajaților și de a preveni discriminarea în utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA). Companiile trebuie să informeze și să consulte angajații, să efectueze evaluări de impact și să implementeze măsuri pentru a proteja datele personale și a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor IA. Înainte de orice altă discuție, merită să precizăm că regulamentul vizează atât utilizarea sistemelor de AI furnizate de terți, cât și pe cele dezvoltate și utilizate intern în companii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pentru că în ultimii ani (deși am putea spune chiar „zeci de ani”) procesele durează foarte mult timp, această realitate ajunge să fie speculată și, tot de foarte multe ori, salariații sunt tentați să renunțe atunci când au de recuperat drepturi salariale. În același timp, Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, invocă „vidul legislativ” și afirmă că singura soluție pentru recuperarea sumelor restante rămâne instanța, deși are la dispoziție, încă din 1999, un instrument cu ajutorul căruia ar putea restabili, mult mai rapid, drepturile salariaților atunci când acestea sunt încălcate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Când angajații sunt plătiți în comisioane consistente în funcție de numărul de clienți pe care-i atrag și de valoarea celor contractate, apar și situații în care angajații trec linia roșie pentru a-și asigura comisioanele la final de lună - nu că practica aceasta a comisioanelor ar fi ceva rău, desigur. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ziua Inspecției Muncii
Inspecția Muncii funcționează de 25 de ani în România, pe 11 iulie în fiecare an fiind marcată la nivel legislativ Ziua Inspecției Muncii, singura zi din an când, teoretic, inspectorii nu fac controale la angajatori. Rolul său, în linii mari, e asigurarea exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM). Inspectorii de muncă sunt cei care ar trebui să sancționeze dezechilibrele din cadrul raporturilor de muncă și să observe dinamica acestor raporturi pentru a propune, mai departe, adaptarea reglementărilor la noile realități ale muncii. Gradul de încredere al angajaților în Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale e unul, adesea, destul de scăzut. Angajații se plâng că nu văd rostul sesizării inspectoratelor pentru că acestea, în cel mai bun caz, nu răspund (în cel mai rău, vorbim de alte repercusiuni). O posibilă cauză a lipsei de răspuns ar putea sta chiar în numărul extrem de scăzut de inspectori de muncă - datele oficiale ne arată că în ultimii zece ani, cel puțin, numărul inspectorilor la nivel național e într-o continuă scădere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși unele aspecte în privința elementelor esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadrul CIM, uneori contractele nu respectă aceste dispoziții și sunt fie incomplete, fie completate eronat. Un aspect care, la prima vedere, nu pare foarte important, este repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii. Deși în mod normal vorbim de precizări pe care ar trebui să le regăsim în CIM, precizarea repartizării timpului de muncă neputând fi prinsă doar în fișa postului, răspunsul primit de la un inspectorat teritorial de muncă demonstrează cum prevederile legii le scapă până și celor la care ne uităm „ca să luăm lumină”. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Radu Stochița 
