ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deficitul de forță de muncă, în special de lucrători calificați în activitățile industriale, dublat fie de necunoașterea dispozițiilor legale, fie de ignorarea completă a acestora, conduce la situații în care una scrie în acte, alta se întâmplă în realitate. În situația pe care o prezentăm azi, lucrurile nu se corelează nici măcar în hârtii: în contract scrie „muncitor necalificat”, iar fișa postului prevede sarcini și atribuții specifice unor ocupații pentru care sunt necesare studii sau calificări de specialitate. Din start, în astfel de cazuri nu se mai poate vorbi nici de respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de alte norme importante ce guvernează relația de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă relația de muncă nu înseamnă exclusiv încasarea salariului în schimbul muncii prestate, munca reprezintă principala sursă de venit care trebuie să asigure lucrătorilor o existență conformă cu demnitatea umană, acest aspect fiind prevăzut în mod expres în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Pornind de la minimul legal în sus, salariul e un element negociabil, individual și colectiv, iar aici vorbim nu doar despre salariul de bază, ci și despre restul componentelor salariului în sens larg. Plata salariului este o obligație certă și clară, la fel și data plății, ce trebuie stabilită de comun acord. Deși e permisă plata în natură a unei părți din salariu, când ne referim la hrană, cazare și alte facilități, salariul în bani trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim, iar moneda este întotdeauna leul. Totodată, salariul este intangibil - nimeni nu se poate atinge de acesta decât în cazurile și în condițiile stricte ale legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Inspecția Muncii anunța rezultatele campaniei naționale de verificare a prestatorilor de servicii externe cu responsabilități în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă (SSM). În perioada 29 mai - 7 iunie, inspectorii au controlat 1707 întreprinderi și 1631 de servicii externe cu scopul de a asigura că activitățile de prevenire și protecție sunt conforme cu legislația în vigoare, descoperind peste 1.000 de neconformități pentru care au dispus măsuri de corectare și aplicând totodată aproape 800 de sancțiuni contravenționale, inclusiv 117 de amenzi totalizând 660.000 lei. Dar ce înseamnă aceste cifre pentru angajatori și angajați? Campania a avut două obiective principale: să verifice dacă serviciile externe de prevenire și protecție își îndeplinesc obligațiile legale și conștientizarea la nivel de angajatori că aceștia nu sunt exonerați de responsabilitățile lor în domeniu chiar dacă apelează la servicii externe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
De la exemplarul contractului și al adiționalelor sale, până la diversele cereri, sesizări sau alte documente, angajații ar trebui să se asigure că au tot timpul la îndemână dovada unor drepturi sau obligații. Deși speța de față pleacă de la reaua intenție a celor care au vrut să facă dispărut documentul din care reieșea perioada de concediu ce fusese aprobată angajatului, în contextul în care se dorea îndepărtarea sa din companie, probabil, ideea de a nu trata cu neglijență documentele inerente relației de muncă rămâne în picioare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspectorii verifică anual respectarea prevederilor referitoare la măsurile ce trebuie aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția angajaților. Normele impun angajatorilor măsuri minimale ce trebuie luate în zilele caniculare, iar nerespectarea acestora se sancționează contravențional. Perioadele de căldură extremă pot cauza probleme de sănătate serioase, putând duce la epuizare termică (sau extenuare cauzată de căldură), insolații și alte afecțiuni legate de stresul termic.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Un angajator a încercat să recupereze de la un fost angajat costurile cazării și meselor, precum și un prejudiciu de imagine, după ce acesta a fost concediat pentru absențe. Însă, atât instanța de fond, cât și cea de apel au respins cererile, pe motiv că angajatorul a inclus în contract clauze interzise de Codul muncii și nu a prezentat dovezi ale prejudiciului pretins. Mai mult, a fost respinsă analogia făcută de angajator între cazarea și masa oferite și costurile formării profesionale, subliniindu-se că nu există similitudine cu clauzele de formare și că reglementările privind formarea profesională nu se pot extinde la recuperarea altor cheltuieli fără dovezi concrete. Astfel, angajatorul nu a putut angaja răspunderea patrimonială a salariatului și nici să impună clauza penală, pierzând astfel litigiul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși după atâția ani de discuții despre ce este și ce nu este telemunca, respectiv ce este și ce nu este munca la domiciliu reglementată în Codul muncii, confuziile din practică, inclusiv la nivel de instanțe, continuă să-și facă simțită prezența. Într-un litigiu în care specificul muncii a fost reglementat contractual ca „work from home”, nu găsim nici măcar o referire la telemuncă și specificul acesteia.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În perioada 14 - 17 mai 2024, Inspecția Muncii a desfășurat o campanie națională intensă vizând firmele din domeniul comerțului cu flori, semințe, animale de companie și hrană pentru acestea. Scopul principal a fost verificarea respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă (SSM). Campania s-a soldat cu 1.530 de controale și a dezvăluit o serie de nereguli, conducând la aplicarea a 766 de sancțiuni contravenționale, dintre care 131 au fost amenzi, totalizând peste 800.000 de lei. În urma controalelor, au fost identificate numeroase deficiențe, mai ales în domeniul SSM, unde au fost aplicate aproape 600 de sancțiuni contravenționale din care amenzi în valoare totală de 328.500 de lei. În acest context, am realizat azi o scurtă trecere în revistă a recomandărilor pentru firmele care vor să evite sancțiunile inspectorilor pe partea de SSM, în viitor:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un proiect de lege de curând pus în dezbatere prevede, în sfârșit, creșterea sancțiunii impuse angajatorilor care nu acordă salariul minim garantat în plată. Nu doar limitele amenzii ar urma să crească semnificativ - amenda se va aplica per salariat. Totuși, chiar și cu aceste amenzi propuse, pentru angajatorii mari care încalcă legea repetat sau în mod semnificativ, sancțiunile pot rămâne insuficiente, întrucât nu depășesc niciodată valoarea totală de 200.000 de lei, indiferent de numărul de angajați afectați. În plus, sancțiunea de sistare a activității pentru firmele recidiviste, deși teoretic existentă în legislație, nu este aplicată în practică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un nou salariu minim înseamnă, de fiecare dată, redeschiderea acelorași discuții cu privire la încheierea sau nu a actelor adiționale, deciziilor colective ș.a.m.d. Deși modificările aduse de lege nu ar avea de ce să facă obiectul unor negocieri între părți, există unele situații în care o negociere este necesară.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Eurofin Consult 
