ACCES PREMIUM
Impunerea unei limite maxime a decontării cheltuielilor cu ochelari angajaților din instituțiile/autoritățile publice se va reflecta, cel mai probabil, în practica angajatorilor din mediul privat și nu într-un mod care să-i avantajeze, la final, pe angajatori. Riscul major se află însă pe plan fiscal. Problema din recentul proiect de OUG nu ar fi neapărat impunerea unei limite sau, măcar, a unui interval de cost, ci faptul că limita e nejustificat de scăzută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Norvegia a demonstrat un angajament exemplar în ceea ce privește îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă (SSM), devenind un model de urmat pentru alte state europene, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de Agenția Europeană de SSM (AESSM). Printr-o serie de măsuri inovatoare și reglementări stricte, Norvegia a reușit să creeze un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos pentru toți angajații săi. Raportul descrie actuala strategie a Norvegiei în domeniul SSM și prezintă rezultatele a șase studii de caz pe teme specifice, în această ordine: strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii, cooperarea între diferitele agenții și autorități ale statului, lecțiile învățate în pandemie (utilizarea inspecțiilor virtuale), call-centerul autorității pentru inspecția muncii, serviciile de sănătate ocupațională și schema reprezentanților pentru SSM (terți care se ocupă de supraveghere pe diferite sectoare de activitate, dar nu sunt inspectori de muncă).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când angajatul susține în instanță că fostul angajator a făcut abuz de drept prin încetarea contractului său pe perioada de probă, deși se înțelegea bine cu toți colegii, clienții și părea că își îndeplinește sarcinile conform fișei postului, acesta trebuie să probeze cele susținute, a decis în mod definitiv, recent, o instanță, într-o speță care ilustrează destul de bine ideea de marjă de apreciere a angajatorului în privința continuării relației de muncă cu un angajat pe care nu-l consideră potrivit postului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Preavizul în cazul concedierii este un drept al angajatului și presupune un minim de 20 de zile lucrătoare acordate acestuia pentru a-și găsi, eventual, un nou loc de muncă. Modul de calcul al acestui termen a fost recent tranșat printr-un recurs în interesul legii, dar sunt numeroase aspecte privind acordarea acestuia pe care angajatorii nu le respectă întotdeauna în practică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ca urmare a transpunerii unei directive europene, în legea română se prevede acum destul de clar faptul că lucrătorii ce se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere au dreptul de a reveni pe locul lor de muncă sau pe un loc echivalent în condiții care nu le sunt mai puțin favorabile și au dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Oricare ar fi dinamica internă dintr-o companie, e necesară obținerea acordului angajatului pentru a modifica funcția sa ori condițiile în care acesta se întoarce la muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Utilizarea muncii temporare presupune urmărirea reglementării sale specifice din Codul muncii, dar și a prevederilor speciale. Deși recrutarea unor oameni se face pentru nevoile temporare ale unei alte societății, client al celui care recrutează, munca temporară și calitatea de angajat temporar nu se presupun și nu se deduc din contextul angajării. O societate care „a crezut” că angajează lucrători pentru misiuni temporare a încheiat doar contract pe perioadă nedeterminată, deși specificul muncii temporare presupune un contract de muncă temporară și unul de punere la dispoziție. Când misiunea s-a încheiat, angajatul a fost concediat pentru desființarea postului într-un mod care încalcă legea, desigur.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși la prima vedere nu pare neapărat o situație foarte complexă, în practică apar des situații în care aplicarea unei sancțiuni disciplinare se poate transforma într-un conflict nu numai între salariatul cercetat (și eventual sancționat) și angajator, ci și între persoanele care efectuează cercetarea, chiar dacă nu acestea stabilesc sancțiunea sau aplicarea ei. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
O abatere disciplinară ar trebui să fie destul de gravă pentru a justifica o concediere sau, în orice caz, ar fi nevoie de abateri repetate. De asemenea, o faptă a angajatului ar trebui să se înscrie în rândul abaterilor prevăzute în contracte sau în regulamentul intern pentru a putea fi sancționată disciplinar. Ca atare, se poate considera inadmisibilă sancționarea unui angajat și cu atât mai puțin cu o sancțiune atât de dură precum e concedierea, atunci când compania nu a încadrat o faptă ca abatere disciplinară (gravă) sau a folosit formulări vagi și nespecifice pentru a arăta ce consideră ca fiind o abatere disciplinară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Erorile de calcul salarial pot apărea în orice companie privată sau instituție de stat. Fie vorbim de sume în minus, sume ce nu au ajuns la salariat deși ar fi trebuit, pe care angajatorul trebuie să le restituie acestuia, fie vorbim de sume în plus pe care le-a încasat angajatul și pe care legea îl obligă să le dea înapoi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
