ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă - vorbim de o excepție legală de la obligația de a respecta preavizul de către cel care își dă demisia. Uneori, salariatul are o apreciere mult prea subiectivă și chiar incorectă asupra ideii de neîndeplinire a obligațiilor de către angajator - ideea centrală e că e vorba de obligații contractuale, iar nu de promisiuni sau beneficii care nu au fost prinse niciodată într-o înțelegere bilaterală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși atribuirea unui rol, ca urmare a intervenției unei obligații legale, unei persoane care există deja în companie pare varianta cea mai ieftină și simplă pentru angajator, costul unor numiri contrare legii poate fi unul destul de mare, mai ales dacă se ajunge la un conflict de muncă. În loc să angajeze un nou lucrător care să încalțe pantofii noului responsabil cerut de lege, angajatorul care pune atribuții în plus în spinarea unui angajat existent riscă să încalce prevederile ce țin de modificarea contractelor, de timpul de muncă și de repaus, reglementarea muncii suplimentare, mai ales atunci când angajatul aproape că nu are niciun cuvânt de spus cu privire la noile sarcini.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Legislația din România nu permite plata salarială în altă monedă decât leul, iar metodele de plată uzuale sunt fie numerarul, fie plata pe card. În acest context, un angajat nu poate fi pus în situația de a se trezi plătit într-un mod la care nu doar că nu a achiesat, dar care nici măcar nu e permis de lege și care i-ar oferi toate premisele unui salariu cu valoare instabilă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cerința din Codul muncii privind arătarea motivelor de concediere în cuprinsul deciziei nu e îndeplinită atunci când angajatorul folosește formulări vagi sau generice, de tipul „restrângerea activității”, „dificultăți economice” sau chiar simpla indicare a unor prevederi legale. Ca atare, chiar dacă obiectiv angajatorul e nevoit să facă unele restructurări, e necesar să se acorde atenție cuprinsului necesar al deciziilor de concediere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă desființează postul și angajatul contestă concedierea sa ca urmare a desființării, angajatorul care l-a reînființat chiar și după cele 45 de zile de la momentul comunicării decizie de concediere s-ar putea regăsi în situația în care e dificil de arătat că respectiva desființare a fost efectivă și s-a bazat pe o cauză reală și serioasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acum că majorarea de la 1 iulie a salariului minim cu 400 de lei este la doi pași de a deveni oficială, proiectul de hotărâre în acest sens fiind pus marți în dezbatere la Ministerul Muncii, dar și în considerarea proiectelor ce vor transpune directiva privind salariul minim în UE, trebuie să ne uităm și dincolo de momentul 1 iulie, din mai multe puncte de vedere: ce șanse sunt să mai asistăm la o nouă creștere, cum se poziționează salariul de la 1 iulie în raport cu transpunerea directivei europene, ce se întâmplă în sectoarele speciale sau ce știm sigur că rămâne la fel tot restul anului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă nu pot fi obligați să plătească amenzile primite de companii în anumite situații, angajații responsabili pentru daunele materiale provocate angajatorului prin neglijența sau greșelile lor în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu pot fi obligați să le plătească ulterior, când angajatorul se întoarce, practic, împotriva lor. Înainte de a solicita unui angajat să acopere aceste pagube, compania trebuie să demonstreze că angajatul este vinovat și că există o legătură directă între prejudiciu și fapta sa, care, obligatoriu, trebuie să fi avut legătură cu munca sa.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Implicit, legislația nu îi permite angajatorului să restricționeze unor angajați accesul la grupurile sanitare. Prin faptul că legea prevede că grupurile sanitare trebuie să fie în apropierea posturilor de lucru, e de la sine înțeles că nu putem vorbi de asigurarea condițiilor minime privind igiena la locul de muncă prin chiar restricționarea accesului la acele condiții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înțelegerea importanței semnalizării de securitate și de sănătate la locul de muncă (SSM) este esențială pentru prevenirea accidentelor. Pentru a evita evenimentele nefericite, regulile specifice impun ca în locurile unde se desfășoară activități să avem semne care să ne avertizeze despre pericole potențiale sau care să ne instruiască cu privire la ce trebuie să facem. Semnalizarea este importantă nu doar pentru lucrători, ci și pentru vizitatori și înseamnă orice formă de comunicare care informează despre siguranță și sănătate la locul de muncă, putând fi vorba de un panou, o culoare distinctivă, un semnal luminos sau sonor, o indicație verbală sau chiar un gest.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
