Marți, 21 ianuarie, are loc evenimentul: Detașări transfrontaliere - abordarea aspectelor practice ale detașărilor în UE și în state terțe. Participă →
Guvernul a decis să impună cu 10%, însemnând contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), indemnizațiile de concedii medicale, ceea ce înseamnă că salariații vor primi indemnizații mai mici începând cu cele aferente lui ianuarie 2024. Cu toate acestea, indemnizațiile acordate pentru accidente de muncă sau boli profesionale rămân scutite de CASS. Citește articolul
Anul 2023 ne-a adus o importantă directivă pe care trebuie să o transpunem până în 2026, o metodologie pentru cei care nu știau până acum de unde „să apuce” subiectul hărțuirilor la locul de muncă, un cadru normativ inedit pentru lucrătorii din zona culturală și multe drepturi și obligații noi pentru angajații și angajatorii din România. Iată azi o sinteză a celor mai importante puncte de discuție prin care am trecut anul acesta în zona raporturilor de muncă. Citește articolul
Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica, potrivit Codului muncii, iar cei care trebuie să lucreze în weekend sunt îndrituiți la un spor special. Când legea nu oferă însă un interval de referință ori un minim de la care să plătească acest spor, cum stabilim ce e decent sau corect pentru a remunera angajatul? O scurtă discuție pe tema sporurilor de weekend, plecând de la exemplul unui spor derizoriu, în episodul 5 al podcastului despre realitățile de pe piața muncii. Citește articolul
Introdusă acum trei ani, prin Legea nr. 296/2020, scutirea de taxe salariale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca dispare din Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2024. Citește articolul
Inspecția Muncii a deschis o consultare publică pentru un proiect tehnic care face parte din reforma activității de control a instituției. Reforma va presupune transformarea digitală a Inspecției Muncii, creșterea transparenței și îmbunătățirea colaborării cu alte instituții publice, implementarea semnăturii electronice și a altor servicii digitale, ce vor aduce îmbunătățiri în calitatea serviciilor oferite salariaților și angajatorilor. Proiectul prevede, printre altele, implementarea unui sistem informatic de control, gestionarea electronică a documentelor și notificărilor și crearea unei platforme centrale pentru documentele emise de Inspecția Muncii. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că un angajat care a fost plasat în carantină din cauza contactului cu o persoană infectată cu COVID-19 nu are dreptul automat de a-și reporta concediul anual plătit. Potrivit CJUE, carantina servește unui scop diferit față de concediul de odihnă și angajatorii nu sunt responsabili pentru circumstanțele externe care pot interfera cu acesta. Citește articolul
Directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să pună la punct un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. E nevoie însă de consultări reale și implicarea mai mare a partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim, dar și de respectarea unui calendar anual de revizuire a acestui salariu minim, care să garanteze mediului de afaceri predictibilitate mai mare de la un an la altul. Într-o analiză trimisă Ministerului Muncii, se arată că un scenariu recomandabil de creștere salarială pentru 2024 ar însemna o majorare între 5,8 și 10%. Citește articolul
Formarea profesională este un instrument util pentru angajatori și salariați, dar și pentru stat, conform Codului muncii. Aceasta este un drept al fiecărui salariat și o obligație a angajatorului, iar costurile sunt reglementate de lege. Într-un caz peste care am dat recent, se discută despre o situație în care clauza privind formarea profesională nu respectă dispozițiile legale și încalcă dreptul fundamental al salariatului la libertatea muncii și la alegerea locului de muncă. Citește articolul
Obligația de a majora salariile celor plătiți cu minimul pe economie mai mult de 24 de luni începe să-și producă efectele, practic, de la 1 ianuarie anul viitor. Asta înseamnă negocieri cu angajații pentru a crește salariile, iar aici vorbim de nivelul salariului de bază, iar nu de adăugarea unor beneficii extra, indiferent de tipul de contract încheiat. Nu se poate realiza majorarea salariilor prin decizii unilaterale ale angajatorilor. Citește articolul
Codul muncii nu prevede un termen exact pentru efectuarea evaluării profesionale a salariaților de către angajatori, însă practica arată că, de cele mai multe ori, acest lucru se face anual sau semestrial. Totuși, dacă un angajator evită să facă evaluarea profesională a salariaților deoarece în documentele de muncă a stabilit că performanța este răsplătită cu o creștere salarială, riscă să se aleagă și cu o amendă, pe lângă riscul de a-i pleca angajații, dar și să piardă ocazia de a-i concedia pe cei care nu mai corespund postului. Citește articolul