Marți, 21 ianuarie, are loc evenimentul: Detașări transfrontaliere - abordarea aspectelor practice ale detașărilor în UE și în state terțe. Participă →
Probabil că nu toate aspectele din Codul muncii sunt clare pentru angajatori, însă cele mai importante sunt suficient de clare și nu ar trebui să apară în practică situații în care relația de muncă să se transforme într-o nesfârșită serie de abuzuri, iar faptul că munca se prestează sub autoritatea angajatorului nu reprezintă un drept absolut al acestuia să decidă „ce și cum”. Într-un context de precaritate, unele categorii de angajați sunt predispuse să accepte condiții de muncă ce presupun zero concedii, repaus săptămânal redus și ore de muncă în plus, cu riscurile aferente asupra sănătății și capacității lor de muncă. Iar când își găsesc vocea pentru a spune „stop”, angajatorii se debarasează de ei încălcând, până la momentul final al relației de muncă, cât mai multe norme legale.
Într-un anunț făcut azi de dimineață, Ministerul Educației arată că toate unitățile de învățământ din Iași sunt închise din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, precum și mai multe școli din Brăila, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Buzău și Galați. În contextul în care școlile sunt închise temporar din diverse motive, precum condițiile meteorologice nefavorabile sau alte situații de urgență, legea vine în sprijinul părinților, oferindu-le posibilitatea de a obține zile libere pentru a avea grijă de copiii lor. Sunt prevăzute însă unele condiții. Citește articolul
Taxarea integrală a banilor pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă nu ar trebui să reprezinte un criteriu pentru redesenarea muncii de acasă într-o companie. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, de când s-a modificat regimul fiscal, a fost pusă și această problemă. În cazul în care telemunca se prestează așa cum prevede legea, revenirea la munca 100% de la birou nu se poate face fără acordul angajaților respectivi. Citește articolul
Conform Codului muncii, munca suplimentară vine ca urmare a unei solicitări a angajatorului și trebuie să se bazeze pe acordul salariatului. Compensarea muncii suplimentare se face prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 90 de zile, iar în cazul în care nu se poate compensa, angajatorul trebuie să acorde un spor negociat de cel puțin 75% din salariul de bază. Citește articolul
Pe hârtie o ocupație, în practică altă ocupație - nimic nemaiîntâlnit, din contră, neplăcut de comun. Un salariat e angajat însă ca manager de magazin și prestează activități ce presupun sănătatea clienților. Salariatul se plânge însă de faptul că nu primește remunerație pentru aceste activități suplimentare, care nu se regăsesc între atribuțiile sale, iar când dorește să treacă oficial la ocupația pe care nu o are trecută în acte este întâmpinat cu perspectiva terminării raportului său de muncă într-un mod deloc ingenios. Citește articolul
Legea ce reglementează activitatea prestatorului casnic a intrat în vigoare la 1 ianuarie, însă esențială pentru aplicarea legii este o platformă electronică care încă nu a fost operaționalizată. Ca atare, avem o reglementare practic inaplicabilă la acest moment. Citește articolul
Decontarea cheltuielilor de vacanță, voucherele ori primele de vacanță - angajatorii au trei opțiuni pentru a sprijini lucrătorii cu bani de vacanță, dar regimul fiscal este complet diferit, iar de anul acesta este din nou modificat. Citește articolul
Un angajat prestează prea multă muncă suplimentară în ultima lună din an. Pentru a păstra o aparență de așa-zisă legalitate, angajatorul decide să șteargă orele suplimentare din condică, cu tot cu semnăturile aferente, urmând să-i pretindă angajatului, atunci când va avea liberele compensatorii, să semneze ca și cum s-ar fi prezentat la muncă. Cam așa se descrie o situație care are nu doar un aer absurd și abuziv, ci și vădit infracțional. Citește articolul
Aprobat la final de 2023, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii în anul 2024 a rămas la fel ca cel din anul precedent - 100.000. Astfel, propunerea inițială de a majora contingentul cu 40% nu a fost aprobată până la urmă. Citește articolul
În 2024, regimul de taxare aplicabil sectoarelor construcții, agricultură, alimentar și IT este unul uniform, dar totodată și semnificativ modificat față de anii anteriori - scutiri care nu mai vizează veniturile integrale, de exemplu. Cât despre salariile minime, cele stabilite în toamna anului precedent se vor menține anul acesta până la noi vești din partea Guvernului. Citește articolul