Începând cu anul viitor, salariații vor putea beneficia de o deducere personală mai mare, calculată în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial. Dacă în prezent doar salariații care câștigă până la 3.000 de lei brut pot beneficia de dreptul unei deduceri personale, de la 1 ianuarie 2018 plafonul va fi ridicat la 3.600 de lei brut, însă numărul beneficiarilor va rămâne aproximativ același. Acest lucru se datorează modalității diferite de calcul a salariilor, ceea ce face ca în ambele situații salariul net să fie aproximativ același. Citește articolul
Codul fiscal prevede, în momentul de față, existența a șase contribuții sociale obligatorii pe care angajatorii le au de plătit pentru propriii salariați. Cu toate acestea, Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, a adăugat la numărătoare trei contribuții sociale inexistente atunci când a anunțat joi mai multe schimbări în fiscalitate. Citește articolul
Din ianuarie și până în prezent au existat numeroase discuții legate de intențiile Guvernului de a reduce numărul de contribuții sociale și de a le trece integral pe cele rămase în sarcina salariaților. Totuși, între timp, autoritățile s-au răzgândit și au informat că, de fapt, în afară de ce va rămâne exclusiv în sarcina salariaților, angajatorii vor avea și ei o contribuție de plătit, însă aceasta ar îngloba aproape tot ce există deja și acum în sarcina lor, ca firme. Calculele preliminare arată momentan că va exista, de principiu, o scădere a sumelor datorate pentru contribuții sociale. Citește articolul
În martie 2016, după o analiză a reglementărilor aplicabile, concluzionam că angajatorii își pot monitoriza angajații în condițiile obținerii în prealabil a consimțământul expres și neechivoc al acestora, urmărind un scop legitim și dispunând, în acest sens, măsuri proporționale de supraveghere. Citește articolul
Concediere colectivă este considerată și situația în care firma impune scăderea salariilor, iar lucrătorii nu sunt de acord și din acest motiv le încetează contractele individuale de muncă, se arată într-o decizie de joi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Legislația autohtonă permite modificarea salariului numai dacă există un acord între părți, însă nimic nu-l împiedică pe angajator, dacă firma are probleme financiare, să propună o scădere a sumei lunare. Citește articolul
Nu contează sub ce formă se țin evidențele detaliate cu programul de muncă zilnic al salariaților, potrivit unei lămuriri recente oferite redacției noastre de către Inspecția Muncii. Atâta timp cât din ele reies informațiile pe care le stabilește Codul muncii, inspectorii nu pot sancționa angajatorul pentru forma aleasă. Tot așa cum nu-l pot sancționa nici pentru lipsa semnăturii salariatului pe evidențele respective. Inspectorul general de stat al Inspecției Muncii, Dantes Nicolae Bratu, ne-a spus că angajatorul e liber să stabilească dacă angajații au sau nu obligația de semna evidențele zilnice de lucru. El a subliniat că în Codul muncii nu se precizează dacă evidența trebuie să poarte semnăturile salariaților aflați la lucru. Citește articolul
În legislaţia din România, anumite obligaţii sunt condiţionate de numărul de salariaţi. În cele ce urmează, vi le prezentăm pe cele mai importante dintre acestea. Citește articolul
Fiecare salariat trebuie să beneficieze anual de un concediu de odihnă, pe care angajatorii sunt obligați să îl acorde, iar angajații să îl efectueze. Prin acest articol vă prezentăm principalele reguli pentru obținerea acestui tip de concediu. Citește articolul
În 2016 a crescut salariul minim cu 200 de lei, salariații au mai primit două zile libere de la stat, s-a schimbat modul de calcul al indemnizației de creștere a copilului și angajații au aflat că pot să ceară un concediu de acomodare de maximum un an. Tot în acest an, angajatorii au primit, indirect, undă verde pentru a monitoriza conversațiile online ale angajaților lor, dar numai în anumite limite stricte, și au fost obligați să acorde adeverințe de vechime la încetarea contractelor de muncă. Citește articolul
Activitatea plătită pe care un salariat o face pentru angajator, deși contractul său individual de muncă este suspendat, este considerată de-acum tot muncă la negru. Interpretarea legală aparține judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care au stabilit că, într-o asemenea situație, inspectorii de muncă sunt îndreptățiți să dea amenzi. Citește articolul