Mulți dintre salariații firmelor din România lucrează pe salarii care se află sub nivelul așteptat. Cu toate că își fac treaba pentru care sunt plătiți, nu depășesc termenele trasate și nu întârzie niciodată, angajatorii nu le oferă oportunități de avansare în carieră, dar nici măriri salariale. Prin urmare, atunci când ne regăsim într-o astfel de situație, trebuie să știm cum trebuie să procedăm pentru a cere și obține beneficii suplimentare din partea angajatorului nostru. Citește articolul
Odată cu modificarea Codului muncii în 2011, legiuitorul a instituit o nouă obligație în sarcina angajatorilor, respectiv definirea criteriilor şi procedurilor de evaluare profesională a angajaților şi includerea acestora în regulamentul intern, conform art. 242 lit. i) din Codul muncii. În plus, criteriile de evaluare trebuie incluse şi în contractele individuale de muncă, în conformitate cu art. 17 alin. (1) lit. e, coroborat cu art. 17 alin. (4) din Codul muncii. Citește articolul
Salariul minim brut pe țară a fost majorat recent. Totodată, numărul contribuțiilor sociale a fost redus la doar trei, iar cele mai importante dintre ele au fost incluse total în salariul brut. Acestea sunt doar două dintre cele mai importante schimbări ce se aplică din ianuarie 2018, însă multe alte prevederi au intrat deja în vigoare în ultimele 12 luni, acestea fiind prezentate mai jos. Citește articolul
Salariații care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă, membru de familie, au posibilitatea legală de a lucra în baza unui program redus. Mai exact, aceste persoane pot munci la angajator cu jumătate de normă, cealaltă jumătate de normă fiind plătită de autoritățile locale. Citește articolul
Salariații care au rămas cu zile neefectuate de concediu de odihnă din 2017 trebuie să le primească, în principiu, în următoarele 18 luni. Totuși, există și o situație în care angajatorul compensează în bani zilele de concediu rămase din 2017. Citește articolul
Salariații trebuie să efectueze concediul de odihnă în fiecare an, iar liberele neluate se reportează, așa cum reiese din legislația muncii. Mai exact, dacă unui salariat îi rămân zile de concediu neefectuate dintr-un an, acesta are dreptul să le ia în continuare. Citește articolul
Toți salariații din România au dreptul, în fiecare an, la un număr minim de zile de concediu de odihnă, în conformitate cu legislația în vigoare. Concediul de odihnă este plătit de angajator, iar salariații nu pot renunța, în niciun fel, la acesta. Citește articolul
Ajutorul de deces este un drept bănesc ce se acordă în cazul morții unui asigurat, pensionar sau a unui membru de familie al acestora. În acest an, potrivit modificărilor aduse la Legea pensiilor, acest ajutor financiar nu mai este acordat salariaților de către angajator, ca până acum, ci direct de către casele de pensii, adică la fel ca în cazul pensionarilor. Citește articolul
În situația în care moare un salariat sau un membru de familie al acestuia, legislația pensiilor obliga angajatorul, până în decembrie 2017, să acorde un ajutor de deces. Totuși, această regulă a dispărut, începând cu data de 1 ianuarie 2018, din moment ce angajatorul nu mai datorează, în principiu, contribuția pentru pensii (CAS), din care-și recupera, practic, banii dați ca ajutor de deces. Astfel, ajutorul de deces este acordat direct de casele de pensii în cazurile în care este vorba de decesul unui salariat sau al unui membru de familie al acestuia. Citește articolul
De mai mulți ani, evidența muncii se face în format electronic, cu ajutorul Registrului general de evidență a salariaților, astfel că nu mai există carnete de muncă. Totuși, atunci când au nevoie, angajații pot dovedi cât au lucrat de-a lungul anilor cu ajutorul adeverinței de vechime în muncă. În articolul de față găsești atât un model pentru bugetari, cât și unul pentru salariații din mediul privat, ambele valabile în anul 2018. Citește articolul