ACCES GRATUIT
Termenul de 18 luni pentru obligația angajatorului de a acorda, în natură, concediul de odihnă corespunzător anului 2020 salariaților care nu l-au efectuat integral sau parțial a expirat la finalul lunii iunie. Angajatul însuși are o responsabilitate în privința efectuării concediului de odihnă - acesta trebuie să-și ia concediul, anual, așa cum prevede legea, în perioada programată cu angajatorul. Teoretic, „pe lege”, ar exista patru situații în care angajații nu pot efectua integral și în natură concediul anual de odihnă. Cât despre situația în care vorbim de un abuz din partea angajatorului, salariații nu ar trebui să aștepte să treacă ani de zile ca să-și ceară dreptul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La încetarea contractului individual de muncă (CIM), indiferent de modalitatea în care s-a făcut aceasta, angajatorul are obligația să îi plătească salariatului care pleacă și zilele de odihnă neluate, pe lângă drepturile salariale care i se cuvin. Important este ca, atunci când calculează indemnizația de concediu de odihnă, să ia în calcul și indemnizația de concediu medical, dacă a existat cel puțin un certificat eliberat în acest sens în ultimele trei luni înainte de încetarea CIM.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Proiect de HG
Codul administrativ stabilește că funcționarii publici care urmează programe de formare și perfecționare cu o durată de peste trei luni, ce sunt finanțate integral sau parțial de stat, sunt obligați să-și ia angajamentul că vor lucra în administrația publică între doi și cinci ani de la finalizarea cursurilor. Acum, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, sunt stabilite normele metodologice privind formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici, ce conțin inclusiv duratele cursurilor în funcție de care se stabilește perioada pe care vor trebui s-o petreacă aceștia ca angajați ai statului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând cu 2023, statele de salarii emise de angajatori vor trebuie păstrate doar pentru cinci ani, nu 50 ani, ca și până acum. Schimbarea se regăsește într-o lege oficializată luni, care introduce o excepție de la regula actuală și va viza doar situațiile în care angajatorul depune în paralel anumite declarații fiscale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii din agricultură și din industria alimentară au primit, începând cu veniturile lunii iunie 2022, un set de facilități fiscale care să-i ajute cu problemele pe care le au la găsirea și păstrarea salariaților. Concret, este vorba de plata la stat a unor taxe salariale reduse, în paralel cu acordarea unui salariu minim diferențiat de 3.000 de lei brut, ambele măsuri fiind prinse în Legea 135/2022. Acum că legea are și normele de punere în aplicare, cadrul legal este aproape complet, tot ce mai trebuie fiind actualizarea declarației 112.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Din rațiuni de simplificare, Ministerul Finanțelor a inclus cele două proceduri vechi pentru aplicarea facilităților fiscale din construcții într-un singur ordin. Actul normativ inițiat în acest sens a fost publicat vineri în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul de a putea transmite sesizări și reclamații firmei, însă pentru ca acest drept să fie pus în practică, angajatorul trebuie să stabilească, în urma consultării cu subordonații, o procedură clară și ușor de parcurs. Lipsa unor astfel de dispoziții din cadrul regulamentului intern va duce la restrângerea sau chiar înlăturarea dreptului salariaților de a se adresa angajatorului, ce poate duce chiar la un conflict de muncă în instanță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În situația un salariat este declarat inapt, fizic sau psihic, pentru ocuparea funcției pentru care a fost angajat, în urma unui control medical, angajatorul nu trebuie să dispună imediat concedierea acestuia pe motive ce țin de persoana lucrătorului. Procedura este mai complexă, iar respectarea termenelor prevăzute de legislația în materie este importantă dacă se ajunge ca disponibilizarea să fie contestată în instanță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prevederile Codului de procedură civilă stabilesc că doar jumătate din salariul minim net poate face obiectul unei popriri, iar dacă asupra angajatului care are un contract de muncă cu normă parțială a fost emisă o poprire salarială, aceasta poate fi pusă în executare doar dacă banii pe care îi primește "în mână" angajatul depășesc salariu minim net. De celalaltă parte, Codul muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect de lege
Biletele de valoare acordate de angajatori salariaților pentru masă, creșă, vacanță și cultură ar urma să devină neimpozabile, fără limitări, conform unei propuneri legislative aflate în lucru la Senat. Această măsură, spun specialiștii, va duce la o creștere indirectă a veniturilor salariaților care primesc asemenea tichete și s-ar aplica atât în cazul celor ce beneficiază deja de bilete de valoare, cât și în cazul celor care vor beneficia de ele pe viitor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
Dragos Niculescu 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc