ACCES GRATUIT
Lucrătorii detașați în domeniul construcțiilor într-un alt stat membru al Uniunii Europene (UE) și care au contractele de muncă încheiate în România sunt trimiși de angajatorul român să lucreze în statul străin pentru o perioadă limitată de timp, la finalul căreia se întorc în România și fie continuă să lucreze aici, fie sunt trimiși din nou în alt stat să lucreze. Faptul că lucrătorul își desfășoară o perioadă de timp activitatea în afara granițelor țării, pe teritoriul unui alt stat UE, are o deosebită relevanță în privința drepturilor și obligațiilor acestuia. În acest context, Autoritatea Europeană a Muncii a realizat un ghid pentru lucrători.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Detașarea, ca regulă generală, reprezintă modificarea locului muncii decisă unilateral de angajator, la un alt angajator, deci salariatul are posibilități limitate dacă intenționează să se opună. Pornind de la acest aspect, legislația muncii prevede o serie de garanții și drepturi pentru salariatul detașat, limitând posibilitatea afectării și a altor elemente esențiale ale contractului individual de muncă. Tot ca regulă generală, contractul colectiv de muncă (CCM) produce efecte în privința părților semnatare, fiind denumit chiar „legea părților”, iar în acest context apare și întrebarea dacă și în ce măsură dispozițiile contractului colectiv încheiat la nivelul unității care a dispus detașarea sunt aplicabile în cadrul relației dintre salariatul detașat și unitatea la care s-a dispus detașarea. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă regula generală este că un lucrător prestează o activitate în beneficiul și sub autoritatea unui angajator cu care a încheiat un contract individual de muncă, tot acesta fiind și cel care asigură condițiile de muncă sigure și sănătoase și resursele necesare desfășurării activității, dar și cel care plătește drepturile salariale, detașarea este o excepție de la această regulă. Detașarea presupune și câteva formalități esențiale, una dintre acestea fiind suspendarea în Revisal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Detașarea de la un angajator din mediul privat este posibilă și nu de puține ori utilizată. Ce reguli urmează? Cele ale Codului muncii, care stabilesc, printre altele, că angajatul detașat îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. În mod obiectiv însă, e posibil ca angajatul să nu primească acele drepturi negociate, pentru că angajatorul bugetar nu are voie să plătească mai mult decât îi permite legea, așa cum relevă o recentă decizie a Înaltei Curți.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Spre deosebire de delegare, în cazul detașării se recunoaște dreptul excepțional de a refuza dispoziția angajatorului. Motive personale de ordin familial sau medical pot fi considerate motive temeinice de refuz a dispoziției de detașare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă nu e îndreptățit să refuze o dispoziție a angajatorului și chiar dacă legea nu obligă la o prevedere contractuală în acest sens, nu strică și e chiar de dorit să i se expună angajatului, de la semnarea contractului, posibilitatea ca în activitatea sa să mai apară unele deplasări. În multe cazuri, angajații pot avea motive obiective pentru care să nu poată onora deplasările în afara localității. Iar sancționarea unui angajat pentru nerespectarea dispozițiilor angajatorului nu se poate fără o cercetare disciplinară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul detașărilor din privat la stat, angajații nu pot primi drepturi salariale peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetarilor, chiar dacă, conform Codului muncii (aplicarea drepturilor salariale mai favorabile dintre cei doi angajatori), acesta ar avea dreptul la mai mult decât prevede grila. Totuși, spun judecătorii de la Înalta Curte, chiar și dacă s-au plătit sume peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetare, angajatul detașat nu va fi obligat să restituie nimic, o atare măsură fiind disproporționată. Iar pentru greșelile făcute de stat, nu poate fi ținută să suporte reparațiile o persoană fizică. În decizia publicată azi în Monitor, Curtea subliniază că pe posturile înghețate nici nu ar trebui să se facă detașări din privat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta actualizare a indemnizațiilor de delegare și detașare pentru sistemul de stat, care duce indirect la o majorare a diurnelor netaxabile în sistemul privat, a venit cu o dilemă pentru fiscaliști. De ce? Pentru că a apărut o interpretare conform căreia majorarea nu s-ar aplica la privat din cauză că a venit prin ordin de ministru, nu prin hotărâre a Guvernului. Însă ideea este că chiar HG-ul cu diurnele permite actualizarea cuantumurilor sale direct prin ordin.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Indemnizațiile de detașare și de delegare în țară au numeroase puncte în comun, mai ales dacă ne uităm la regimul fiscal. De principiu, acestea sunt obligatoriu de acordat dacă angajatul este într-o situație încadrată de Codul muncii ca delegare/detașare, iar cuantumul lor poate fi stabilit chiar și în contractul individual ori colectiv de muncă, chiar și peste nivelul ce beneficiază de netaxare, atâta timp cât se aplică taxarea corespunzătoare pe restul de sumă. În discuțiile specialiștilor s-a ridicat de mai multe ori problema numirii corecte a acestor indemnizații și individualizării lor în documentația care ajunge apoi, eventual, să fie verificată de inspectori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Diurna acordată bugetarilor delegați sau detașați în altă localitate din țară se majorează de la 1 aprilie 2023, după mai bine de patru ani de la cea mai recentă modificare, conform unui ordin apărut miercuri în Monitorul Oficial. Automat, asta înseamnă că se majorează indirect și diurna netaxabilă pe care o pot acorda angajatorii privați pentru salariații delegați sau detașați în țară.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
