ACCES PREMIUM
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta modificare a Codului muncii prin care s-a încercat evitarea situațiilor în care salariile sunt plătite cu întârziere și adăugarea unor astfel de întârzieri pe lista celor care pot fi sancționate în mod direct, readuce în atenția salariaților și a angajatorilor o altă problemă, cea a datei/datelor la care se plătește salariul. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cele mai multe contracte individuale de muncă (CIM) conțin, de regulă, mențiunea că programul de lucru este de opt ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, cu repaus săptămânal legal, respectiv de două zile. În aceste condiții, programul propriu-zis de muncă va fi stabilit de către angajator unilateral, prin regulament intern, în funcție de necesitățile activității. Însă, dacă intervalul orar de lucru este stipulat în CIM, modificarea programului de lucru poate fi făcută exclusiv cu acordul părților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Uneori, comportamentul salariaților în afara orelor de program poate ajunge să impacteze negativ firma pentru care lucrează. Alteori, poate provoca disensiuni între colegi, între angajați și superiori sau chiar cu colaboratorii de business ai firmei, care pot decide să-și schimbe ulterior abordarea vizavi de firmă. Vorbim despre ce aleg să posteze, uneori, angajații pe social media - chestiune care, fără dar și poate, intră în sfera lor de libertate de exprimare, aproape întotdeauna. În ce măsură poate un angajator să-și sancționeze direct sau indirect salariații pentru ceea ce consideră inacceptabil în timpul liber al acestora?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Politica internă privind utilizarea acceptabilă a resurselor sau privind securitatea informației nu ar trebui să lipsească din nicio firmă, întrucât majoritatea oferă angajaților anumite lucruri pentru a le folosi în scop profesional, pe unele dintre ele putându-le lua chiar acasă. Cea mai mare greșeală pe care o fac companiile când construiesc aceste politici e să interzică în mod absolut folosirea acelor lucruri în alt scop decât profesional, explică un avocat. Despre asta și care e principalul risc când o atare politică lipsește cu desăvârșire sau nu e suficient detaliată s-a discutat cu ocazia unui recent webinar organizat de avocatnet.ro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un cod etic sau o politică anticorupție - oricum am alege să-i spunem - ar trebui să le arate angajaților ce fel de fapte în legătură cu munca lor pot fi sancționate penal ca infracțiuni de corupție/de serviciu, care, așa cum ne indică destul de clar legea penală, nu se săvârșesc doar de către angajații statului, ci și în mediul privat. Printr-o atare politică, firma demonstrează, ulterior, că a încercat să prevină comiterea unor astfel de fapte, dar rolul ei este și de a le pune în vedere angajaților, care ar putea să ignore gravitatea faptelor lor, că ceea ce fac e mult în afara legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Au sau nu regulament intern, microfirmele (fiind singurele exceptate acum de la obligația întocmirii unuia) trebuie să-și întocmească politica internă antihărțuire pentru a nu fi amendate cu câteva zeci de mii de lei. Politica, inclusă în regulament sau într-un document special, e obligatorie pentru toți angajatorii din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Odată ce decide întocmirea unui nou regulament intern sau modificarea celui existent, firma trebuie să consulte salariații. Deși acordul lor nu e necesar pe conținut, de îndeplinirea obligației de consultare depinde chiar valabilitatea acelui document. Iar angajatorul va trebui să poată dovedi că s-a consultat cu aceștia. Ce ar trebui să facă însă cu eventualele propuneri venite de la angajați pe conținutul propus? Și, totodată, este consultarea și aducerea la cunoștință a regulamentului același lucru?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pauza de masă acordată salariaţilor nu este timp efectiv de muncă, iar dacă ea este stabilită în regulamentul intern şi este inclusă în programul de lucru zilnic nu înseamnă că acea pauză este considerată o oră suplimentară programului şi nici nu se plăteşte de către angajator, potrivit explicaţiilor făcute de un specialist în dreptul muncii în cadrul conferinței de HR organizate de
avocatnet.ro săptămâna trecută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii obligă angajatorul să prezinte salariaților săi regulamentul intern al firmei, atunci când acesta există, fiind documentul în baza căruia se stabilesc drepturi și obligații ale angajatorului și salariaților, aspecte ce țin de sănătatea și securitatea în muncă, evaluări și conduită profesională etc. Angajatorul are, practic, obligația de a aduce documentul la cunoștința salariaților, iar dacă se ajunge în instanță, el trebuie să și poată să dovedească faptul că și-a îndeplinit obligația.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
