Contractul individual de muncă al unui salariat poate înceta în trei feluri: fie automat, fie prin acordul părților, fie la inițiativa angajatorului sau a angajatului. Deoarece Codul muncii a fost modificat recent prin ordonanță de urgență, la partea cu încetarea automată a contractului individual de muncă, vă prezentăm astăzi situațiile în care contractul salariatului poate fi „rupt” din oficiu. Citește articolul
Angajatorii români descurajați de vechile condiții impuse de legislația română pentru angajarea străinilor ar putea să devină acum tot mai tentați să lucreze cu străini. Un act normativ intrat sâmbătă în vigoare prevede că lucrătorilor străini trebuie să li se asigure cel puțin salariul minim brut pe contractul de muncă cu normă întreagă. Cerința veche prevedea un minim de peste două ori mai mare. Citește articolul
Persoana care conduce contabilitatea unei companii va trebui să fie angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit unui proiect de act normativ care tocmai a primit votul senatorilor. În prezent, Legea contabilității nu prevede ce normă de lucru ar trebui să aibă directorul economic sau contabilul-șef al companiei. De asemenea, documentul vine și cu unele clarificări privind studiile necesare șefului pe contabilitate. Citește articolul
De-acum, dascălii din România ce lucrează în regim de plată cu ora au garanția că toate orele lucrate vor fi remunerate. Asigurarea o dă Ministerul Educației Naționale (MEN), printr-un act normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial și care reglementează condițiile în care se încheie contractele de muncă ale acestora. Citește articolul
În Italia, măsura concedierii colective poate fi luată de o companie în mai multe situații, inclusiv în perioade de criză economică, în cazul scăderii dramatice a veniturilor companiei sau în situația închiderii companiei, pentru a reduce personalul angajat și cheltuielile cu acesta. Totuși, angajații nu pot fi concediați astfel de pe o zi pe alta, ci au o serie de drepturi pe care angajatorul trebuie să le respecte. Citește articolul
Salariații pot lucra legal numai în baza unui contract individual de muncă (CIM) încheiat în scris cu angajatorul lor, conform legislației în vigoare. Din acest motiv, redacția noastră vă pune la dispoziție modelul valabil în 2018 pentru contractul individual. Citește articolul
Bonele nu pot lucra legal în România decât cu respectarea legislației specifice, existentă încă din 2014, dar incompletă până de curând. Joi au fost publicate în Monitor și normele necesare aplicării Legii bonelor, așadar, putem să conturăm, în sfârșit, următoarele idei: în România, bonele nu pot lucra decât cu contract la o firmă de bone sau pe cont propriu, dar asta înseamnă ceva mai multă bătaie de cap; apoi, trebuie îndeplinite anumite condiții și trebuie obținută o calificare specială; în fine, oricum ar lucra, acestea răspund civil, penal, contravențional și sunt supuse controlului autorităților. Citește articolul
Unele dintre modificările recent aduse Codului muncii le impun angajatorilor să fie mai riguroși cu evidența programului de lucru al salariaților, dar și să țină copii ale contractelor de muncă la fiecare dintre punctele de lucru. Amenzile pe care le pot da inspectorii de muncă pentru lipsa acestor documente, în condițiile cerute de lege, nu sunt deloc neglijabile și, potrivit unui specialist, vor apăsa mai puternic tot pe umerii angajatorilor de bună credință. Citește articolul
Dacă salariatului nu i s-a făcut un contract de muncă scris, autoritățile vor considera că raportul de muncă e convenit pe perioadă nedeterminată, iar salariatul îl va putea dovedi cu orice mijloace de probă, conform unui proiect de act normativ în dezbatere. De fapt, chiar dacă angajatorii vor fi în continuare obligați să încheie contracte de muncă scrise, condiția ca ele să fie încheiate așa nu va mai ține de validitatea lor. Munca fără contract scris va fi considerată muncă nedeclarată și-i va putea aduce angajatorului amenzi la fel de mari ca în prezent. Citește articolul
Până de curând, în Italia, angajații cu contract de muncă cu timp parțial (part-time) uneori erau tratați diferit de către unii angajatori, ei neputând beneficia de anumite drepturi ce se acordă angajaților cu contract de muncă cu normă întreagă, așa cum, de fapt, ar fi trebuit să se întâmple. Citește articolul