ACCES PREMIUM
Întoarcerea din concediul de creștere înseamnă cel puțin păstrarea condițiilor de muncă avute la momentul când angajata/angajatul a intrat în acest concediu. Dar poate însemna și alinierea la condițiile de muncă mai bune pe care le-au dobândit ceilalți angajați între timp și de care angajata/angajatul în concediu ar fi beneficiat automat dacă nu era absent de la locul de muncă. Inclusiv o eventuală indexare salarială ar putea fi făcută, angajatorii fiind obligați să acorde eventualele condiții de muncă mai bune celor ce se întorc din concediul de creștere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu multe luni întârziere față de momentul așteptat, normele de aplicare ale prevederilor apărute anul trecut în materia concediului de creștere au apărut marți în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În decembrie 2022, reglementarea privind concediul de creștere a copilului (CCC) primea un set de modificări importante. Printre altele, apărea în discuție o notificare de intrare în concediu, dublarea perioadei de concediu pentru celălalt părinte, dar și două aspecte esențiale în privința celor care se întorc la muncă din perioadele de îngrijire a copilului. Acum că au fost oficializate și normele de punere în aplicare pentru modificările publicate anul trecut în materia CCC, prevederile ordonanței au intrat în sfârșit în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Într-o zi, angajatorul vine și îi îndeamnă pe lucrători să accepte încetarea contractelor, să-și asume o scurtă perioadă de șomaj, urmând apoi „să-i preia” pe o altă societate. Același angajator beneficiază de bani de la stat pentru angajarea șomerilor. Unul dintre multele exemple în care cineva se folosește de lege în alt scop decât a fost scrisă și în detrimentul celor care ar avea realmente de câștigat de pe urma ei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un peisaj economic dinamic, călătoriile de afaceri au devenit un factor cheie în dezvoltarea companiilor și în consolidarea relațiilor comerciale
. Astfel, aspectele referitoare la diurne devin importante, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați. Indemnizația de delegare zilnică neimpozabilă în România este setată la un plafon maxim de 57,5 lei pe zi și în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Majoritatea angajatorilor din sectorul privat stabilesc nivelul diurnelor la limita superioară a plafonului neimpozabil. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, indemnizația de delegare zilnică este de 35 euro pe zi, cu un maxim neimpozabil de 87,5 euro pe zi, în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Formalități importante
Angajatorii privați pot externaliza completarea și transmiterea datelor în registru către prestatori de servicii. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să notifice inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în legătură cu încheierea contractelor de prestări de servicii și să furnizeze datele de identificare ale prestatorului. În cazul în care se schimbă prestatorul, angajatorul trebuie să încheie un nou contract și să notifice din nou ITM-ul. Netransmiterea acestor informații poate duce la amenzi între 3.000 și 6.000 de lei.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Accace 
avocatnet.ro