Marți, 21 ianuarie, are loc evenimentul: Detașări transfrontaliere - abordarea aspectelor practice ale detașărilor în UE și în state terțe. Participă →
Câțiva parlamentari au înregistrat recent o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului muncii ce vizează, conform semnatarilor, flexibilizarea raporturilor de muncă. Propunerea vizează contractele cu timp parțial și include prevederi privind repartizarea programului de lucru, responsabilitatea salariaților în cazul suprapunerii programelor de lucru și compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite într-o perioadă mai lungă decât prevede acum codul. De asemenea, se propune modificarea prevederilor referitoare la repausul dintre două zile de muncă, care parlamentarii consideră că e mai lung cu o oră decât ar trebui și care aduce un blocaj în cazul salariaților care vor să presteze munca suplimentară, dar nu pot, din cauza legii. Aceeași propunere vizează eliminarea dreptului la cel puțin zece zile consecutive de concediu de odihnă neîntrerupt. Citește articolul
De la a fi beneficiarii unui salariu minim brut peste nivelul minimului pe economie, în vara anului trecut, angajații din sectorul agroalimentar ajung de la 1 octombrie în situația de a avea un salariu chiar sub acest nivel. Remedierea situației în cazul acestor lucrători va avea loc în zilele următoare, doar că se va face însă aducând, ca întotdeauna, un plus de dificultate pentru angajatori. Citește articolul
Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică mai multe formalități pe care angajatorii le au de făcut, respectiv modificarea salariului minim pentru cei plătiți la acest nivel, precum și raportarea modificării în Revisal. Citește articolul
Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el. Citește articolul
Reforma fiscală prezentată în dezbatere la Finanțe săptămâna trecută propunea nu doar impunerea contribuției la sănătate în cazul tichetelor de masă, ci și reglementarea unui alt tip de avantaj salarial în Codul fiscal. Mai exact, acordarea echivalentului în lei al tichetelor de masă către angajații care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare, având același tratament fiscal cu al tichetelor. În proiectul de lege adoptat de Guvern luni, măsura nu se mai regăsește, iar cei de la Finanțe și-au asumat că vor veni în cel mult o săptămână cu un proiect ce va plafona comisioanele percepute de emitenții biletelor de valoare. Citește articolul
Protecția maternității la locul de muncă înseamnă mai mult decât dreptul de a nu fi concediată din cauza gravidității sau de a beneficia de condiții de muncă adaptate și care să nu presupună riscuri pentru gravide. Pentru angajatori, starea de graviditate a unei angajate presupune mai multe formalități, demersuri și termene de respectat. Citește articolul
Recuperarea împrumuturilor acordate propriilor angajați nu se poate face prin operarea unor rețineri salariale, întrucât legea nu oferă un cadru pentru asta. Returnarea banilor se face de bunăvoie de către angajat, iar, în caz contrar, doar cu ajutorul instanței. Citește articolul
Relația de muncă nu este, în niciun caz, un aspect pe care să-l tratăm cu superficialitate, în primul rând pentru că din momentul semnării unui contract de muncă se nasc anumite drepturi și obligații, iar în al doilea rând pentru că unele decizii au consecințe bine stabilite de lege, unele fiind chiar ireversibile. Demisia este un exemplu, iar faptul că în Codul muncii avem chiar opt alineate care reglementează acest act unilateral de voință al angajatului evidențiază importanța sa. Uneori luăm decizii sub impulsul unei situații sau stări de moment, iar când ne referim la demisie, salariații se întreabă adesea dacă pot renunța la demisia depusă și dacă totul se poate „șterge” cu buretele, ca și cum actul n-ar fi fost făcut. Citește articolul
Conform legii, dacă ambii părinți îndeplinesc cerințele de acordare a concediului pentru creșterea copilului, cel puțin două luni de concediu trebuie să fie efectuate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept. Dacă celălalt părinte nu dorește să intre în concediu, primul părinte poate beneficia de concediu fără plată pentru a sta perioada maximă acasă cu cel mic. Citește articolul
Angajatorii trebuie informați de către salariați dacă vor să intre și cât vor să stea în concediul pentru creșterea copilului (CCC), prevede o nouă reglementare în domeniu. Înștiințarea cu privire la perioada preconizată de concediu de creștere este obligatorie, dar dreptul la acest concediu nu este dependent de ea. Citește articolul