Marți, 21 ianuarie, are loc evenimentul: Detașări transfrontaliere - abordarea aspectelor practice ale detașărilor în UE și în state terțe. Participă →
Lipsa de transparență poate genera conflicte când vorbim de un raport de muncă. Avem lipsă de transparență și când angajatorul ignoră solicitările unui angajat, dar cum privim chestiunea atunci când angajatorul nu e obligat de lege să urmeze o anumită procedură sau să emită un anume document sau să facă o anumită informare? Chiar dacă solicitarea este parțial sau deloc justificată, e în avantajul angajatorului să-i răspundă salariatului conform unei proceduri care este prevăzută unde altundeva decât în regulamentul intern. Citește articolul
Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată aduce, din păcate, în atenție un subiect mai vechi, unul care are și consecințe, inclusiv din punct de vedere contravențional. Acoperirea majorării prin tichete de masă. Citește articolul
Completarea eronată sau într-un mod neclar a contractului individual de muncă este de natură să genereze confuzii sau, în anumite situații, chiar conflicte de muncă, în special în cazul în care elementul neclar este unul esențial, cum ar fi salariul. În același timp, lipsa informării prealabile, combinată cu superficialitatea în abordarea aspectelor privind timpul de muncă și a modului în care, în mod legal, munca suplimentară trebuie compensată, uneori și cu alte aspecte care depășesc limitele bunei credințe, în ansamblu, stau la baza conflictelor. Citește articolul
Mulți angajați aleg o ofertă de muncă (în detrimentul alteia) și datorită beneficiilor extrasalariale pe care angajatorii le prezintă la angajare sau despre care știu de la alți angajați. Transpuse în interiorul contractului, acestea nu pot fi retrase în alte condiții decât cele negociate. Citește articolul
Consiliul a adoptat luni noi norme privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă. Această directivă actualizează normele existente pentru a reflecta cele mai recente evoluții științifice și tehnologice și are ca scop protejarea lucrătorilor din Uniunea Europeană (UE) în fața unui risc profesional extrem de periculos. Citește articolul
Despre relevanța semnificativă a barierei lingvistice atunci când avem un raport de muncă cu un lucrător străin am mai discutat recent. Această barieră, departe de a reprezenta un obstacol de netrecut când e vorba de colaborarea cu lucrători străini, reprezintă de fapt un motiv pentru ca angajatorul să cântărească mai bine riscurile când vine vorba de sănătatea și securitatea la locul de muncă. Fiecare lucrător trebuie să fie informat cu privire la riscurile specifice postului, să înțeleagă ce presupune munca sa și doar în cunoștință de cauză să semneze contractul de muncă. Citește articolul
Primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin fără aviz de angajare sau de detaşare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă ori a străinilor care se află ilegal pe teritoriul României este sancționată de lege cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei. Pe lângă amenzi însă, angajatorii riscă și sancțiuni complementare. Citește articolul
Sunt domenii unde, dacă ar fi să întrebăm majoritatea lucrătorilor, am primi un răspuns categoric cu privire la dorința de încadrare în muncă: salarii care se regăsesc în vârful graficelor din statistici, birouri mari, scaune confortabile și teambuilding-uri dese. Dar sunt condițiile de muncă realmente mai bune acolo unde sunt și salariile de top? Se respectă mai mult drepturile angajaților sau la fel ca în alte părți? Citește articolul
Dacă angajatul ajunge să-și plătească singur formarea profesională periodică e, foarte probabil, pentru că angajatorul a neglijat chestiunea formării profesionale. Cu atât mai mult, ideea că salariatul ar fi condiționat în privința domeniului ales pentru formare nu poate fi acceptabilă aici. Deși aspectele privind formare profesională și concediul pentru formare sunt prezente în Codul muncii de peste 20 de ani, ele sunt fie ignorate și astăzi, fie sunt interpretate eronat, iar scopul lor a rămas o simplă înșiruire de cuvinte într-un act normativ, așa cum și buna-credință și consensualitate sunt, de cele mai multe ori, „de decor”. Citește articolul
Relația de muncă implică subordonarea salariatului care prestează activitatea în beneficiul angajatorului său, însă autoritatea angajatorului nu presupune și ordine sau dispoziții nelegale și nici sarcini sau atribuții care nu sunt specifice postului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă. Evaziunea fiscală este prezentă, în continuare, la un nivel ridicat, iar sancțiunile sunt, de asemenea, destul de mari, scopul lor fiind de a descuraja acest fenomen. În cazul în care faptele sunt depistate și sunt aplicate sancțiuni, se ridică, desigur, problema responsabilității. Într-un caz concret, angajatul primește o dispoziție verbală de a nu respecta legea, vine controlul și aplică o amendă cu patru zerouri. Amenda e plătită, desigur, de angajator, însă imediat după acesta vrea să recupereze paguba de la angajat - iată de ce poate fi total îndreptățit să facă asta. Citește articolul