Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Indemnizațiile de delegare și detașare în țară - prevederi și distincții utile

Indemnizațiile de detașare și de delegare în țară au numeroase puncte în comun, mai ales dacă ne uităm la regimul fiscal. De principiu, acestea sunt obligatoriu de acordat dacă angajatul este într-o situație încadrată de Codul muncii ca delegare/detașare, iar cuantumul lor poate fi stabilit chiar și în contractul individual ori colectiv de muncă, chiar și peste nivelul ce beneficiază de netaxare, atâta timp cât se aplică taxarea corespunzătoare pe restul de sumă. În discuțiile specialiștilor s-a ridicat de mai multe ori problema numirii corecte a acestor indemnizații și individualizării lor în documentația care ajunge apoi, eventual, să fie verificată de inspectori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tipuri de concedii și zile libere care NU diminuează concediul de odihnă

Chiar dacă în aceste perioade angajatul nu prestează în mod concret activitate, oricât de întinse ar fi, acesta nu-și pierde dreptul la concediul de odihnă anuală în mod corespunzător, perioadele fiind asimilate celor de activitate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Din aprilie, se majorează diurna netaxabilă ce poate fi acordată de angajatori la delegările și detașările în țară, după creșterea diurnei bugetarilor

Diurna acordată bugetarilor delegați sau detașați în altă localitate din țară se majorează de la 1 aprilie 2023, după mai bine de patru ani de la cea mai recentă modificare, conform unui ordin apărut miercuri în Monitorul Oficial. Automat, asta înseamnă că se majorează indirect și diurna netaxabilă pe care o pot acorda angajatorii privați pentru salariații delegați sau detașați în țară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Cum se va face încadrarea într-un sector de negociere colectivă

Încadrarea în sectorul de negociere colectivă se va putea face, de către cei interesați, printr-o cerere specială, depusă fizic la registratura Ministerului Muncii sau electronic, alături de mai multe dovezi privind persoana deponentului și activitatea efectiv prestată de solicitant. Procedura pentru încadrarea într-un sector de negociere sau altul a fost azi oficializată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul află că lucrătorul a mințit la evaluarea/evaluările de medicina muncii - ar putea fi îndreptățit în vreo situație să obțină anularea CIM?

În rândul discuției deschise recent privind importanța examenului medical la angajare, merită să ne oprim și asupra situației în care angajatul omite să spună că suferă de anumite afecțiuni, iar angajatorul își dă seama de acest lucru ulterior, când relația de muncă e în plină desfășurare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

La examenul medical la angajare, lucrătorii ar trebui să evite declararea falsă cu privire la anumite afecțiuni

Potrivit legislației în vigoare, lucrătorii să facă un examen medical pentru a se stabili aptitudinea acestora pentru muncă - în concret, aptitudinea pentru activitatea pentru care încheie contractul de muncă. Deși poate părea o formalitate, examenul medical la angajare este important pentru ambele părți, angajator și angajat. Printre altele, la examenul medical la angajare, candidații trebuie să fie sinceri cu privire la afecțiunile de care suferă, trebuind să declare pe propria răspundere, totodată, că nu suferă de afecțiuni precum diabet sau epilepsie. Pe lângă fapta de a declara în fals, angajatul care semnează știind că suferă, de fapt, de vreuna dintre afecțiunile listate, se expune unor riscuri inutile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă în cazul zilierilor: câteva reguli de respectat de către beneficiarii muncii ocazionale

Ziua de muncă a zilierului se poate întinde până la 12 ore, cu excepția minorilor, ce nu pot munci ca zilieri decât maximum șase ore pe zi și 30 pe săptămână, iar în registrul special ce trebuie ținut de beneficiari se trec atât numărul de ore de muncă prestate, cât și ora de începere a activității. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în weekend și câteva greșeli frecvente ale angajatorilor

Munca în zilele de sâmbătă și duminică nu este în sine interzisă. De altfel, sunt numeroase sectoare de activitate unde e necesară prezența celor puțin a unor angajați în aceste zile la locul de muncă. Deseori însă, angajatorii fie abuzează, fie nu aplică în mod corect legea în privința muncii în aceste zile. De exemplu, nu e admisibil ca, în mod curent, angajații să nu primească repausul săptămânal cuvenit, ci cumulat, la două săptămâni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prelungirea perioadei de probă în interesul salariatului - posibilă sau nu?

Dacă e în interesul lucrătorului, o perioadă de probă ar putea să se extindă și dincolo de limitele impuse prin lege, atâta timp cât inițativa notificării pentru încetarea contractului îi revine, dincolo de perioada-limită legal impusă, doar angajatului. Dreptul angajatului, astfel extins, iar nu limitat, ar trebui însă acceptat de angajator. Anul trecut, când a transpus în Codul muncii o directivă europeană, legiuitorul avea posibilitatea să accentueze situațiile de extindere a perioadei de probă, dar nu a făcut-o. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajator în insolvență: Pot angajații să abordeze direct Fondul de garantare a creanțelor salariale?

Plata creanțelor salariale în cazul în care angajatorul intră în insolvență se poate face, în anumite condiții, dintr-un fond special de garantare, într-o limită ce nu poate depăși cuantumul a cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, pentru o perioadă maximă de cinci luni consecutive. Cererea de stabilire a cuantumului și de efectuare a plății se face însoțită de dovada că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței, iar salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora pot face cererea doar în subsidiar, după notificarea administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență. Citește articolul