Salariatul care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este desemnat prin decizie scrisă a angajatorului, conform legislației în vigoare. Totuși, nu orice persoană poate fi responsabil cu SSM. Citește articolul
Asigurarea securității unor spații, a unor sisteme sau informații, urmărirea unor bunuri ale companiei, satisfacerea unor cerințe contractuale -- sunt doar câteva dintre interesele legitime ale unui angajator pentru a folosi sisteme de monitorizare la locul de muncă. Justificarea acestui interes este una dintre condițiile imperioase pentru ca monitorizarea să se facă în mod legal, potrivit unei reglementări recente. Citește articolul
Activitățile de prevenire și de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (SSM) sunt desfășurate în funcție de numărul de salariați al firmei. Astfel, dacă este vorba de o companie mai mică, de exemplu, chiar angajatorul este cel care poate să preia aceste responsabilități, însă în cazul unei companii mari este nevoie de desemnarea cel puțin a unui salariat ca responsabil cu SSM. Citește articolul
Există spații în care supravegherea video la locul de muncă nu ar trebui să se facă, tot așa cum supravegherea continuă a unui angajat ar trebui să iasă din discuție. Potrivit unui act normativ de azi în vigoare, sunt câteva condiții pe care angajatorii trebuie să le aibă în minte la supravegherea angajaților. Dincolo de aceste condiții, dar pornind de la ele, sunt chestiuni care nu ar trebui să se întâmple în practică. Citește articolul
Angajatorii sunt obligați, potrivit legii, să asigure securitatea și sănătatea în muncă (SSM) a tuturor salariaților pe care îi au, în conformitate cu legislația în vigoare în acest domeniu. Printre altele, companiile trebuie să-și informeze și să-și instruiască angajații, dar și să ia măsuri pentru a preveni riscurile de accidentare. Citește articolul
Informarea angajaților cu privire la măsurile de supraveghere video la locul de muncă sau cu privire la monitorizarea conversațiilor este una dintre condițiile fără de care monitorizarea nu se poate face în mod legal, potrivit unui act normativ aplicabil de mâine. Ce ar trebui să le spună angajatorii salariaților înainte să pună în funcțiune sisteme de monitorizare? Care sunt drepturile salariaților în acel context, ce se supraveghează, cât se păstrează informațiile și nu numai. Citește articolul
Firmele care prelucrează date personale precum codul numeric personal (CNP), seria și numărul actului de identitate și alte astfel de numere de identificare națională se vor putea regăsi în situația de a fi obligate să-și numească un responsabil cu protecția datelor (DPO). Chiar dacă, la o primă analiză a activității lor cu normele Regulamentului general privind protecția datelor personale (GDPR), au crezut că măsura nu e necesară, prelucrarea numerelor de identificare națională în scopuri legitime îi va obliga să aibă un astfel de responsabil, pentru că așa prevede un act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Citește articolul
Angajatorii nu mai pot să constate încetarea automată a unui contract individual de muncă atunci când o salariată atinge vârsta de pensionare și vechimea minimă pentru pensionare, sunt de părere specialiștii Deloitte. Interpretarea acestora este în legătură cu o decizie recent publicată a Curții Constituționale a României (CCR), care a stabilit că femeilor trebuie să li se dea șansa să lucreze, dacă vor, până la 65 de ani. Citește articolul
Indemnizația de internship va fi considerată venit impozabil și încadrată fiscal în categoria veniturilor din salarii, potrivit Legii internshipului, recent publicată în Monitorul Oficial și aplicabilă din august. Inițial, se prevăzuse că angajatorii vor datora și contribuții la sănătate pentru internii care nu mai sunt asigurați automat în sistem, dar s-a renunțat la această prevedere. Citește articolul
Firmele vor fi încurajate să angajeze persoanele pe care le aduc în internship prin acordarea unei sume fixe de la stat. Concret, potrivit unui act normativ aplicabil de la jumătatea lunii august 2018, pentru fiecare stagiu care se transformă în angajare companiile vor primi aproximativ 1.000 de euro, însă numai dacă noii salariați stau la firmă cel puțin doi ani. Însă banii vor fi plătiți abia după ce trec cei doi ani, astfel că angajatorii mai au mult de așteptat până să-i primească, informația fiind confirmată de Ministerul Muncii la solicitarea avocatnet.ro. Citește articolul