ACCES PREMIUM
Pentru a asigura aplicarea adecvată în România a unui regulament european valabil de anul trecut, Guvernul a venit vineri cu OUG 23/2021. Prin acest act normativ s-a stabilit, în esență, ce autoritate de la noi se ocupă de supravegherea activității platformelor digitale (așa-zisele marketplace-uri prin care comercianții își pot vinde produsele) și de aplicarea amenzilor și măsurilor corective. Deși vizați sunt operatorii de asemenea marketplace-uri, noile prevederi au fost gândite în avantajul comercianților care se folosesc de serviciile lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Decizie ICCJ oficializată
Amenzile date de Consiliul Concurenței pentru încălcarea legislației din domeniu nu pot fi plătite la jumătate din minimul legal, chiar dacă ar fi achitate în termenul de 15 zile de la momentul înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție, conform Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Decizia de interpretare a devenit obligatorie de astăzi, ulterior publicării în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit unui comunicat trimis luni de avocații de la Schoenherr pe adresa redacției, Consiliul Concurenței (CC) urmează să declanșeze o serie de investigații, pentru a identifica și sancționa practici de concurență neloială ale companiilor românești. Discutăm de aspecte precum stabilirea unor prețuri excesive sau refuzuri de livrare. În asemenea cazuri, CC poate să oblige firmele să înceteze asemenea practici. Dacă acestea nu acționează în consecință, Autoritatea poate aplica și amenzi de până la 10.000 lei. În același timp, există unele fapte pentru care se poate aplica, din prima, o amendă de până la 50.000 lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile în care clauza de neconcurență îi limitează (chiar dacă parțial) salariatului dreptul la muncă, există niște condiții stricte ce trebuie respectate de angajator, pentru a putea beneficia de o asemenea prevedere, în mod valid. Principiul esențial pe care trebuie să îl rețină, în acest context, oricine vrea să insereze în contractul cu angajații o clauză de neconcurență este că niciodată aceasta nu poate fi folosită pentru a-i interzice unui salariat să își practice profesia/meseria.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Unii comercianți s-ar putea să fie chemați în judecată dacă publică mesaje denigratoare la adresa concurenților lor și s-ar putea să ajungă să le plătească acestora despăgubiri, pentru că vorbim de posibile acte de concurență neloială. Chiar acum se află pe rolul instanțelor un litigiu privitor la publicarea de mesaje denigratoare la adresa unui mare retailer online, care au fost publicate inclusiv în contextul
Black Friday. Deși litigiul nu e, cel mai probabil, finalizat (din informațiile pe care le avem), e de remarcat existența unei ordonanțe președințiale prin care tribunalul sesizat cu o asemenea cerere a obligat părțile care publicau mesajele ce vizau acel retailer să înceteze această practică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauza de confidenţialitate este valabilă pe parcursul executării atribuţiilor de serviciu ale salariatului, însă există situaţii în care respectarea acesteia devine obligatorie şi după terminarea relaţiilor de muncă dintre salariat şi angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauza de confidenţialitate vizează obligaţia salariatului de a nu transmite informaţii de care a luat cunoştinţă în timpul serviciului şi poate fi inclusă, opţional, în contractul individual de muncă propriu-zis, prin anexe sau acte adiţionale. Totuşi, nu se menţionează în Codul Muncii niciun fel de obligaţie de remunerare a acestei clauze.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauza de neconcurență și cea de confidențialitate sunt listate în Codul muncii ca exemple de clauze specifice în contractele de muncă. Ambele sunt facultative, dar utilitatea lor în practică este de necontestat. Pe parcursul contractului, firma e pe deplin interesată ca angajații acesteia să nu divulge în stânga și-n dreapta aspecte pe care le firma le consideră confidențiale - pentru că poate fi prejudiciată. Odată terminată relația contractuală, firma poate fi interesată, în raport cu anumiți angajați, să se asigure că aceștia nu prestează activități în concurență cu cele prestate înainte. Pentru neconcurență, firma e obligată să plătească o indemnizația negociată, dar pornind de la un minim legal, însă ce se întâmplă dacă firma își dă seama că nu ar mai avea nevoie de acele clauze de neconcurență inserate în contracte? Despre cele două clauze au discutat, recent, pentru abonații avocatnet.ro, două avocate specializate în dreptul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Oficializarea recentă a unei noi ordonanțe de urgență (OUG) în privința acordării de despăgubiri pentru încălcarea normelor de concurență a adus două modificări importante. Acestea ar trebui să facă mai ușoară obținerea de despăgubiri, de către firmele afectate de încălcarea regulilor de concurență, ajutându-le în special pe cele cu resurse limitate și care nu își permit așa de ușor asistență juridică. În esență, cele două modificări stabilesc prezumții de existență a prejudiciului, când au loc încălcări ale regulilor de concurență. Ceea ce înseamnă că firmele interesate să obțină daune vor trebui să demonstreze mai puține lucruri pentru a fi compensate pentru prejudiciile suferite din cauza încălcărilor dreptului concurenței, de către alte firme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Consiliul Concurenței (CC), împreună cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), au actualizat „lista neagră” cu operatorii economici ce au încălcat normele de concurență, prin trucarea de licitații în domeniul achizițiilor și concesiunilor publice. În același timp, instituțiile au emis un comunicat prin care reamintesc firmelor interesate care este procedura de redobândire a credibilității, odată ce au fost sancționate pentru o trucare de tipul celei de mai sus. Odată redobândită credibilitatea, firmele respective pot participa, din nou, la licitații.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandru Boiciuc 
Alexandros Bakos 
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
