ACCES PREMIUM
Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși Codul muncii prevede că toți salariații au aceleași drepturi și obligații, în unele companii pot apărea situații în care unii angajați să lucreze mai puțin pe aceeași bani, să aibă activități mai ușoare sau care să nu facă ture de noapte, fără a fi vorba de vreun tratament preferențial din partea angajatorului. De cele mai multe ori, diferențele apar tot datorită legislației muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pauza de masă acordată salariaţilor nu este timp efectiv de muncă, iar dacă ea este stabilită în regulamentul intern şi este inclusă în programul de lucru zilnic nu înseamnă că acea pauză este considerată o oră suplimentară programului şi nici nu se plăteşte de către angajator, potrivit explicaţiilor făcute de un specialist în dreptul muncii în cadrul conferinței de HR organizate de
avocatnet.ro săptămâna trecută.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În domeniul raporturilor de muncă, există, potrivit reglementărilor în vigoare, anumite lucruri pe care angajatorul nu i le poate impune salariatului. Printre acestea, se numără faptul că, odată cu implementarea semnăturii electronice, angajații nu pot fi obligați să își cumpere o astfel de semnătură, dar și faptul că nu pot fi forțați să încaseze salariul într-un cont bancar ori, în caz de demisie, nu pot fi obligați să renunțe la această cerere.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Plata stimulentului de inserţie nu va mai înceta dacă părintele îndreptăţit să îl obţină nu va mai realiza venituri impozabile, aşa cum prevede, în prezent, OUG 111/2010. Potrivit unei ordonanțe oficializate joi, legislaţia se va modifica şi va permite doar suspendarea acestei plați dacă părintele nu mai primeşte venituri supuse impozitului, iar când situaţia revine la normal, plata stimulentului va fi reluată. Schimbarea nu se va aplica de acum, ci după ce modificările apărute la concediul de creștere vor fi introduse și în normele de aplicare, lucru care ar trebui să se întâmple până, cel mai târziu, în iunie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect de directivă europeană
Autoritățile europene lucrează la un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților - cel de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru. Cu alte cuvinte, salariații
nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program. Măsura, care ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cele mai comune întrebări printre angajați pe tema pauzei de masă sunt următoarele: (1) are angajatul un drept la pauza de masă?, (2) e acea pauză de masă inclusă în programul de muncă zilnic? Când angajatul lucrează mai mult de 6 ore/zi, necesitatea de a avea un răgaz pentru masă este evidentă. Discuția privitoare la pauza de masă e puțin mai lungă însă decât ceea ce se oferă ca răspuns la cele două întrebări de mai sus.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul dezvoltării constante a tehnologiei, dar având în vedere și criza epidemiologică actuală, ce a dus la o creștere a numărului de salariați care lucrează de la distanță, ar fi necesar ca autoritățile să se gândească la introducerea unui drept de a fi inaccesibil în afara programului de lucru? O asemenea schimbare ar preîntâmpina apariția situațiilor de abuz, stres, presiune în timpul liber și chiar a sindromului de burnout, iar încălcarea dreptului respectiv ar expune angajatorii la o serie de sancțiuni. Pentru moment, vorbim doar de o inițiativă discutată în Olanda, însă n-ar fi exclus ca aceasta să fie preluată și de alte state în viitor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă angajatorul nu ia inițiativa, angajații ar trebui să ceară formare profesională la locul de muncă. Dobândirea de competențe noi, ideea de a ține pasul cu noile tehnologii, de a învăța noi mecanisme care pot ridica productivitatea muncii și o pot face chiar mai ușoară, obținerea unor calificări profesionale care aduc competitivitate pe piața muncii, prevenirea riscului șomajului prin reconversie profesională - acestea sunt doar câteva motive pentru care salariații ar trebui să ia mai mult în serios acest drept recunoscut de Codul muncii.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Anca Cernat 
Alexandru Boiciuc 
Dan Năstase 
KPMG România 