Ca regulă generală, relațiile de muncă presupun o repartizare uniformă a timpului de muncă și o activitate care se desfășoară într-un loc de muncă organizat de către angajator. Însă Codul muncii prevede și o serie de excepții, în funcție de specificul activităților desfășurate, iar în aceste situații angajatorul este cel care trebuie să stabilească organizarea și funcționarea unității în mod corespunzător - adică respectând limitele legale. Citește articolul
Deși munca nedeclarată sau, după caz, ignorarea celor mai elementare reguli care stau la baza relațiilor de muncă sunt în continuare principalele cauze ale conflictelor individuale de muncă, din ce în ce mai des apar relatări pe forumul avocatnet.ro care confirmă, din păcate, ineficiența măsurilor dispuse de autorități până în acest moment. Citește articolul
Compensarea în bani a concediului anual de odihnă nu este posibilă, cu excepția situației în care contractul încetează. Deci, situația în care salariatul i-ar solicita angajatorului sau cea în care ar accepta o ofertă a acestuia pentru plata zilelor de concediu restante nu se încadrează în limitele legale, fiind chiar o interdicție explicită în acest sens. Citește articolul
Sancționarea unor practici nelegale în domeniul voluntariatului este prevăzută într-o lege recent oficializată. Printre faptele care vor fi sancționate cu amenzi între 10.000 și 20.000 lei se numără încheierea de contracte de voluntariat ce maschează activități remunerate în fapt, neînregistrarea contractului, precum și lipsa clauzelor obligatorii din contracte. Practic, se introduce un regim sancționatoriu pentru Legea voluntariatului, în condițiile în care acesta nu există acum. Citește articolul
Ce faci, ca angajator, atunci când ai un angajat aflat în depresie, care nu mai are rezultate pe plan profesional și care refuză să se trateze? Aceasta este întrebarea pe care mi-a adresat-o de curând un manager dintr-o companie care își dorea să renunțe la angajatul respectiv pentru că, dincolo de lipsa de performanță, strica și moralul echipei din care făcea parte. Citește articolul
Dacă salariatul a semnat neinformat un contract individual de muncă și acesta prevede clauze care contravin dispozițiilor legale, avem în vedere, pe lângă slaba informare a lucrătorului, scuzabilă în mare măsură, o gravă încălcare a dispozițiilor legale de către angajator, el fiind cel care trebuie să se asigure că activitatea pentru care angajează personal nu-i pune în pericol pe lucrători și nu le încalcă, cu intenție sau chiar din culpă, drepturile fundamentale. Citește articolul
Deși, în principiu, dispozițiile legale sunt acoperitoare, nu este suficientă lecturarea lor, ci este necesară interpretarea corectă a acestora, inclusiv prin raportare la celelalte dispoziții care au legătură sau, într-o anumită măsura, le influențează. Un calcul, aparent simplu pentru specialiști, poate pune în dificultate salariații și astfel apar situații în care un salariat poate fi „convins” că numărul de zile lucrate, la care se adaugă și un așa-zis „concediu de odihnă forțat”, depășește numărul de zile lucrătoare dintr-o lună. Citește articolul
Pentru a stabili în ce măsură poate un angajator, pornind chiar de la dreptul său de a stabili organizarea și funcționarea unității, să modifice fie numărul de ore de muncă ale unui salariat, fie modul de repartizare a timpului de muncă, trebuie luat în considerare întregul ansamblu normativ care reglementează relațiile de muncă. Citește articolul
Implementarea prevederilor legale privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă reprezintă o etapă crucială pentru angajatori în asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectuos. Până la data de 17 aprilie 2024, conform Hotărârii Guvernului 970/2023, instituțiile și autoritățile publice, precum și companiile private, au obligația de a implementa un ghid intern în acest sens. Citește articolul
Analiza pe care se bazează acest material are la bază opiniile celor trei categorii posibile de salariați - cei care nu și-au desfășurat activitatea niciodată în regim de telemuncă, cei care își desfășoară în prezent activitatea în regim de telemuncă și cei care au/au avut un regim mixt (adică acel tip de program nou-introdus în cadrul art. 118 alin. 7 din Codul muncii - organizarea flexibilă a timpului de muncă prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, cunoscut mai mult ca regim hibrid). De asemenea, fiind în discuție opinii personale ale celor în cauză, exprimate fie în spațiul public, fie în cadrul unor discuții informale, avem în vedere un nivel ridicat de subiectivism, acesta fiind mai puțin evidențiat în cazul celor care lucrează în regim hibrid, aceștia având posibilitatea reală de a compara cele două (chiar trei) situații. Citește articolul