Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Studiu: Aproape 60% dintre români nu ştiu ce responsabilităţi au la locul de muncă

Dacă angajații nu știu ce responsabilități au la locul de muncă, este, cel mai probabil, vina angajatorului

Faptul că peste jumătate dintre angajați, salariați sau lucrători nu-și cunosc responsabilitățile specifice postului, așa cum o arată un studiu prezentat recent în presa centrală, este, în mod evident, o certitudine -- însă organizarea și funcționarea unității sunt tocmai în sarcina angajatorului, iar aici intră și stabilirea atribuțiilor fiecărui salariat, „în condițiile legii”. Probabil că fix această sintagmă, „în condițiile legii”, este cea care stă la baza rezultatului pe care ni-l relevă un atare studiu, adică la baza necunoașterii atribuțiilor, iar atunci când el este dublat de evaluări neconforme, ambii parteneri ai relației de muncă pierd. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce trebuie să știe angajatorii despre CCM-urile la nivel sectorial. Clauzele specifice pentru IMM-uri

Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă, stabilește Legea nr. 367/2022 privind dialogul social. Chiar dacă angajatorul nu se poate trezi că a devenit, peste noapte, obligat să aplice un contract colectiv de muncă (CCM) la negocierea căruia nu a participat într-un fel sau altul, existența unui CCM sectorial nu ar trebui neglijată în mod absolut de către angajator. De curând, odată cu alte modificări la Legea dialogului social, s-a stabilit că în toate CCM-urile încheiate la nivel de sector sau național trebuie să se introducă clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Propunere adoptată tacit la Senat: Vouchere de vacanță pentru angajații din mediul privat, suportate din impozitul pe venit datorat statului

Angajații din mediul privat ar putea să beneficieze, din banii datorați ca impozit pe venit, de vouchere de vacanță de câte 1.450 de lei anual, din 2024, dacă o propunere legislativă adoptată tacit la Senat ar ajunge să devină lege. În schema propusă de inițiatori, angajatorii ar fi doar simpli intermediari, obligați să ducă la Finanțe câte o listă cu angajații care ar trebui să primească voucherele. Inițiatorilor le scapă însă cel puțin un lucru important în toată această schemă gândită pentru mediul privat. Decizia finală asupra propunerii o au deputații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Se pot obține venituri salariale, pe un alt CIM, simultan cu indemnizația CCC?

Nu de puține ori, probabil, indemnizația de creștere a copilului nu poate acoperi nevoile financiare ale unui părinte. Tocmai de aceea, într-o limită setată la nivel legal, se mai pot obține pe lângă indemnizație și venituri ce presupun prestarea efectivă a unei activități, dar și, nelimitat, venituri de natură pasivă. În ce măsură ar putea să lucreze un angajat, în concediul de creștere, folosind o formulă flexibilă de lucru, cu normă parțială și să nu piardă dreptul la indemnizație? Asta depinde, desigur, de la caz la caz. Dar, discutând strict legal, obținerea unor venituri salariale, pe un alt contract de muncă decât cel suspendat (telemuncă, de pildă), cu încadrarea în plafonul anual permis de lege, n-ar trebui să reprezinte o problemă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Concediul de îngrijitor - tot ce trebuie să știi despre acordarea sa

Concediul de îngrijitor înseamnă o perioadă de doar câteva zile într-un an, pentru care angajații trebuie să aducă două tipuri de documente justificative, dar nu înainte de a-și lua liberele, ci ulterior. Foarte important este regimul acestor zile libere, dar și ideea că nu suntem în prezența unui caz de suspendare a contractului de muncă, cu atât mai mult cu cât vorbim de niște zile plătite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noutăți la procedura de control ANOFM: Controlul electronic, modificarea unor termene și alte aspecte relevante

Nemodificată din 2006, procedura privind activitatea de control a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și a agențiilor teritoriale a primit marți numeroase completări. Între altele, vorbim de introducerea unui al treilea tip de control, de dreptul ANOFM de a verifica și respectarea unor obligații deja demult prevăzute de Legea 76/2002, de dispariția limitei maxime de cinci zile a misiunii de control, precum și de detalierea procedurilor de control și de modificarea unor termene importante pentru cei vizați de măsuri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce beneficii „extrasalariale” pot fi acordate administratorilor companiei

Ca o regulă generală, ținând cont de prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, de avantaje, în bani sau în natură, altele decât veniturile salariale, pot beneficia și administratorii unor societăți. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Liberele suplimentare prevăzute de lege: Poate angajatorul să refuze acordarea lor altcândva decât impune contextul?

Salariații au dreptul la concediu de odihnă, liber pentru sărbătorile legale, precum și la alte zile libere suplimentare, plătite sau nu, cuprinse în Codul muncii sau alte acte normative. Ne referim, de pildă, la liberele pentru donarea de sânge, pentru evenimentele familiale deosebite, pentru fertilizarea in vitro sau pentru îngrijirea sănătății copilului. Încuviințarea acestor zile libere este, aproape întotdeauna, legată de un context anume și pentru care angajatorul va cere cu siguranță un document doveditor. Ca atare, acordarea lor altcândva, de pildă, pentru a crea „puntea” cu o altă zi liberă, ar putea fi ușor refuzată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediere disciplinară: Angajatorul mi-a emis doar decizia de sancționare - e suficientă sau mai trebuie și decizia de încetare?

Un angajat concediat disciplinar, care a primit o decizie de sancționare disciplinară destul de stufoasă, este indignat că aceasta n-a fost urmată și de o decizie de încetare a raportului de muncă și că trebuie „să defileze” cu decizia de sancționare, destul de stufoasă și deloc flatantă la adresa acestuia. În aceste condiții, susține fostul angajat, compania care l-a concediat ar fi procedat abuziv prin faptul că nu a vrut să-i mai dea o decizie, mai curată și mai succintă. Avem nevoie de două decizii în situația când se aplică sancțiunea de ultim rang, concedierea? Sau decizia de sancționare, cu toate elementele cerute de lege, e suficientă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Cei cu contracte sportive vor beneficia de aceeași protecție ca salariații în cazul unor probleme financiare ale clubului, au decis senatorii. Votul final, la deputați

O propunere legislativă votată de senatori marți ar urma să corecteze situația injustă în care se regăsesc sportivii cu contracte de activitate sportivă spre deosebire de cei care au contracte de muncă cu cluburile, atunci când acestea ajung în dificultate financiară. Creanțele din contractele de activitate sportivă nu beneficiază de aceeași prioritate în baza Legii insolvenței când vine vorba de achitarea datoriilor clubului, spre deosebire de creanțele salariale. Ca atare, se propune egalizarea tratamentului între o categorie și alta, astfel încât cei cu contracte de activitate sportivă să aibă la fel de multe șanse la recuperarea banilor de la club ca un salariat. Citește articolul