Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Cinci ani mai târziu, angajatorii încă nu au înțeles diferența între muncă la domiciliu și telemuncă. De ce e importantă încadrarea corectă a raportului

De peste cinci ani este reglementată oficial telemunca, în continuare există interpretări eronate cu privire la modul în care ar trebui încadrat un contract de muncă și cea mai frecventă confuzie este între telemuncă și munca la domiciliu. Chiar dacă pentru mulți, poate cei mai mulți dintre cei ce lucrează în telemuncă locul muncii este chiar domiciliul lor, atâta timp cât utilizează tehnologia informației și comunicațiilor, cum ar fi un laptop, o tabletă sau chiar un telefon inteligent, avem un contract de telemuncă, iar nu muncă la domiciliu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea nelegală sau netemeinică a raporturilor de serviciu: Lămuriri privind calculul despăgubirii funcționarilor

Pentru a fi corelată cu prejudiciul suferit de funcționarul al cărui raport de serviciu a fost terminat în mod netemeinic sau nelegal, despăgubirea pe care acesta o obține trebuie să reprezinte diferența dintre veniturile obținute în perioada respectivă și cuantumul salariilor de care ar fi beneficiat. O decizie recentă a Înaltei Curți lămurește ce tipuri de venituri nu se iau în calcul atunci când se determină despăgubirile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Începând de anul viitor, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim se va diminua

O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a încheiat și înregistrat CCM-ul la nivel de unitate. Ce trebuie să facă mai departe angajatorul?

Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?” Citește articolul

ACCES PREMIUM

Probleme practice care pot apărea în cazul noului tip de suspendare a CIM

Recent, Codul Muncii a fost modificat prin Legea 140/2023, care a introdus un nou caz de suspendare a contractului individual de muncă (CIM) din inițiativa salariatului: în cazul desfășurării, pe bază de contract încheiat în condițiile legii, a unei activități specifice în calitate de asistent maternal, asistent personal al persoanei cu handicap grav sau asistent personal profesionist. Pentru angajatorul confruntat cu o atare situație de suspendare apar însă două întrebări - una ce ține de durata suspendării, iar alta ce ține de nevoia de a substitui angajatul respectiv. Totodată, în cazul asistentului maternal, legea nouă pare să fie în contradicție cu alte prevederi legale, ce nu par să lase loc unei situații de suspendare a unui CIM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase noutăți aduse în prima jumătate a anului legislației aplicabile relațiilor de muncă

În prima jumătate a anului, Codul muncii a fost modificat de patru ori: noi obligații pentru angajatori, două zile libere noi, prevederi în materia conflictelor individuale de muncă și concediului de îngrijitor. S-a modificat și Legea dialogului social, precum și Legea adopției, astfel că și salariații care adoptă au dreptul acum la doi ani de concediu, la fel ca în cazul concediului de creștere a copilului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În lipsa unui acord, angajatorul nu-l poate aduce la muncă pe angajatul în concediu pentru rezolvarea unor probleme personale

Salariații au dreptul la concedii fără plată pentru a-și rezolva situații personale, dar astfel de concedii trebuie aprobate și de angajator. În lipsa totală a unor prevederi în regulamentul intern sau în contractul colectiv cu privire la durata maximă a unor astfel de concedii ori a altor condiții de acordare, părțile se înțeleg asupra tuturor acestor aspecte de la caz la caz. Pentru că vorbim de un caz de suspendare a contractului de muncă prin acordul părților, angajatorul nu ar putea să decidă de unul singur reactivarea contractului înainte de termen. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale ITM: Principalele probleme găsite de inspectori în privința regulilor de SSM, în sectorul HoReCa

Nepurtarea sau neacordarea echipamentelor individuale de protecție, lipsa cu totul a instructajelor de sănătate și securitate în muncă (SSM) și neinstruirea celor care se presupune că ar trebui să acorde primul ajutor sunt printre neregulile constatate de inspectorii de muncă în acțiunile și campaniile desfășurate în sectorul HoReCa. Caracterul sezonal al muncii, cu precădere în perioada verii sau a marilor sărbători, precum și rulajul permanent al lucrătorilor, fac din sectorul HoReCa unul în care aspectele de SSM sunt adesea ignorate de angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Există sau nu obligația de a încheia un CCM? Cinci aspecte care pot conduce la un răspuns

Vestea că negocierile colective sunt obligatorii în toate unitățile, cu excepția celor încadrate în categoria „micro” din punct de vedere al numărului de salariați, adică au sub 10 salariați, a generat o serie de discuții, centrate în principal pe „cum să înregistrez mai repede un contract colectiv ca să nu am probleme cu ITM-ul?”, însă înțelegerea rostului acestui contract colectiv (CCM) înlătură orice suspiciune. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediul paternal în cazul angajaților cu mai multe contracte de muncă

Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi, potrivit legii. Astfel, în primele opt săptămâni de la naștere, tații își pot lua 10 sau 15 zile lucrătoare drept concediu paternal, primind în acest timp o indemnizație echivalentă cu salariul pentru acea perioadă. Din varii motive, e posibil ca lucrătorul să ceară concediul doar la unul dintre angajatorii la care lucrează. Citește articolul