Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Angajatorii vor trebui să-i informeze pe angajați cu privire la formarea profesională. În lipsa informării, angajații vor putea cere inclusiv despăgubiri în instanță

Dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator vor trebui să facă obiectul informării prealabile pe care angajatorul trebuie să o facă celui pe care-l angajează, stabilește o lege care va modifica în curând Codul muncii. În lipsa informării, angajații vor putea sesiza nu doar inspectoratul de muncă, ci și instanța de judecată, căreia îi vor putea cere despăgubiri de la angajator pentru prejudiciul produs de lipsa informării. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificări la regulile pentru perioada de probă au intrat în vigoare: noi drepturi și obligații și noi chestiuni de menționat în contracte

Pe lângă durată, angajatorii vor trebui să precizeze în contractele de muncă și condițiile perioadei de probă, astfel încât noul angajat să știe de la bun început și să înțeleagă mai bine că există riscul terminării bruște a contractului în acea perioadă, dar că e și dreptul său să rupă la fel de brusc relația de muncă, să știe care sunt obiectivele pe care se presupune că ar trebui să le bifeze în acea perioadă și alte așteptări. Dincolo de menționarea condițiilor perioadei de probă, o lege care a intrat în vigoare din 22 octombrie, prevede și câteva drepturi și obligații noi ce privesc, cel puțin tangențial, perioada de probă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două elemente care nu vor mai trebui cuprinse în contractele de muncă

Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul de a cere trecerea pe un post mai favorabil: interpretarea abuzivă poate duce, în final, la o limitare pentru angajat

Un nou drept al angajatului care nu mai e în perioada de probă apare din 22 octombrie în Codul muncii: acela de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile. Desigur, cu o condiție: să fie de măcar șase luni în companie. De acest drept avem atașată și o obligație corelativă a angajatorului - aceea de a-i răspunde motivat angajatului care a făcut o atare solicitare. De modul cum ne uităm la această prevedere depinde foarte mult dacă percepem aici și o limitare a dreptului la muncă al angajatului - sau nu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie În privința cumulului de contracte de muncă, moralitatea se întâlnește cu legalitatea. Despre interzicerea suprapunerii programelor de muncă

Una dintre modificările ce se vor aplica în curând Codului muncii vizează chestiunea suprapunerii programului de lucru - adică la dreptul angajatului de a lucra la mai mulți angajatori apare această limită (complet firească, de altfel) de a nu suprapune programul de lucru. Dacă plecăm de la această interdicție și ne întrebăm cum anume va arăta aplicarea ei în practică, ajungem, invariabil, tot la prerogativele pe care le au angajatorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CCM-ul produce efecte și pentru cei care s-au retras din organizația sindicală care l-a negociat și pentru cei care n-au contribuit efectiv la câștigarea drepturilor din contract

Constituția României recunoaște dreptul oricărui cetățean de a înființa un sindicat ori de a se înscrie în unul, în mod liber, iar condițiile exercitării acestui drept sunt stabilite potrivit legii speciale. A fi sau nu membru într-un sindicat, așadar, nu e impus nimănui. Chiar dacă prin sindicat s-a ajuns la existența unui contract colectiv de muncă (CCM) nu înseamnă că cei care decid să părăsească acel sindicat (și care, automat, nici nu mai plătesc cotizația de membru) ori care nu au fost niciodată parte din el nu se pot bucura de CCM-ul cu pricina sau nu se raportează la el din cauza aceasta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsuri pe care angajatorii nu le pot lua, în pofida dificultăților financiare: zile neplătite și reducerea normelor de muncă unilateral

„De săptămâna viitoare veniți doar câte trei zile la muncă, restul zilelor intrați în fără plată.” Concediul fără plată nu poate fi impus salariaților, dar practica ne arată că asta se întâmplă frecvent. Nicio dificultate financiară sau o altă problemă a angajatorului nu poate justifica concediul fără plată. Similar, reducerea normelor de muncă și a salariilor nu se poate face în mod unilateral. În pofida dificultăților financiare, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Trecerea bonusurilor în CIM: Stabilirea unor criterii transparente privind acordarea lor, esențială în evitarea unui conflict de muncă

Odată cu modificările aduse Codului muncii, orice angajator are obligația de a informa candidatul înainte de angajare despre bonusurile care se acordă, dacă ele sunt stabilite, dar și să le menționeze în contractul individual de muncă (CIM). La baza unei informări valide ar trebui să stea o serie de criterii transparente de acordare și, deși pentru neîmplinirea acestei obligații nu este prevăzută o sancțiune pentru angajator, salariatul va putea să ceară prejudicii în instanță, dacă poate dovedi că la baza deciziei de angajare a stat respectivul bonus și a suferit daune în lipsa lui. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere legislativă

UPDATE Adoptat la Senat: Două noi tipuri de contracte de muncă ar urma să fie introduse în lege. Conceptul de „employee sharing” și alte noutăți

„Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit unei propuneri legislative înregistrate în mai la Senat și care a fost azi adoptată de senatori. Aceeași propunere ar mai include în Codul muncii, dacă va fi adoptată și la deputați, ideea de contract de muncă la cerere, care ar reglementa astfel munca fără obligație de continuitate, ci doar pe bază de comandă. Iată principalele prevederi ale propunerii, precum și o scurtă opinie, la prima vedere, asupra reglementării conținute: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Beneficiul fiscal pentru cei 200 de lei acordați în plus la salariul minim poate fi pierdut dacă angajatorul operează o altă majorare

Pentru a putea menține beneficiul fiscal din OUG 67, angajatorii trebuie să și mențină nivelul salariului la valoarea de 2.750 de lei, astfel că nicio mărire nu poate fi operată fără riscul pierderii beneficiului până la final de an. Citește articolul