ACCES PREMIUM
Informarea prealabilă a angajatului cu privire la clauzele esențiale pe care urmează să le înscrie în contractul individual de muncă (CIM) trebuie privită de-acum cu mai multă atenție de angajatori, pe fondul modificărilor aduse Codului muncii. Asta pentru că informarea prealabilă trebuie să cuprindă și elemente care înainte se regăseau în contract, iar consecințele privind lipsa aceste informări sunt mai dure. Acest document de informare, semnat de salariat, va fi util și în condițiile în care respectivul angajat pretinde că nu i-au fost aduse la cunoștință aspecte considerate esențiale de Codul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O specificare în contractul de muncă privind limitarea pe care o au angajații, mai nou expres prevăzută de Codul muncii, de a nu suprapune programele de muncă dacă au mai multe contracte încheiate în același timp, nu este necesară - vorbim de o chestiune cuprinsă în Codul muncii pe care, în teorie, angajații ar trebui să o cunoască. Dar angajatorul ar putea să îi pună în vedere angajatului că această limitare există pentru a fi sigur că el știe are obligația să o respecte.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Din 22 octombrie, Codul muncii a fost modificat semnificativ, iar una dintre prevederi introduce o interdicție nouă pentru salariați, care nu mai pot lucra la mai mulți angajatori, dacă programele de muncă se suprapun. Deși a apărut această interdicție, reglementarea nu conține și o sancțiune pentru cei care procedează contrar, iar angajatorii au puține instrumente momentan pentru a verifica sau sancționa un salariat care lucrează între aceleași ore pentru mai multe firme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) vor trebui, până în noiembrie 2024, să stabilească care este nivelul salariul minim adecvat la nivel de țară, ținând cont de anumite condiții specifice, cum ar fi puterea de cumpărare a celor plătiți cu minimul pe economie, nivelul general al salariilor sau rata de creștere a acestora, potrivit Directivei europene nr. 2.041/2022, care a fost publicată astăzi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Trebuie reținut că această directivă nu stabilește o valoare a salariului minim brut la nivel european, iar valoarea acestuia va fi diferită în toate statele membre. În plus, directiva nu impune ca salariul minim să fie un anumit procent din salariu mediu brut, ci stabilește doar o serie de condiții care trebuie luate în calcul pentru stabilirea celui minim adecvat, precum și o majorare periodică a salariilor minime, cel puțin o dată la doi ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modificări în Codul muncii
Recenta modificare adusă Codului muncii, prin Legea 283, stabilește că este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleași părți se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeași funcție și cu aceleași atribuții. La ce situații se referă, mai exact, această interdicție?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși numărul acestor contracte colective de muncă (CCM) la nivel sectorial și/sau grup de unități este din în ce mai redus, principala piedică fiind chiar în actul normativ care ar fi trebuit să faciliteze aceste negocieri, adică în Legea dialogului social, iar cele mai multe sunt încheiate la nivel de unitate, doar cele dintâi sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Muncii. Iar acum avem nu doar o prevedere în Legea dialogului care stabilește chestiunea asta, ci și una identică în Codul muncii. Desigur, pentru cei cu CCM-uri la nivel de unitate rămâne aceeași problemă a accesibilității pentru (viitorii) salariați. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul de a cere mutarea pe un post vacant cu condiții mai favorabile de muncă nu-l pune pe angajator în situația de a trebui să-l și mute pe angajatul care a făcut solicitarea pentru acel post și nici să-l aibă în vedere când postul redevine vacant, să zicem. Aici, angajatorul are o singură obligație, a cărei punere în practică se traduce, de fapt, cu o nouă chestiune de ținut în evidență o perioadă de timp.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentele interne ale angajatorilor care dețin deja aceste documente de muncă vor trebui completate cât mai curând posibil cu noile obligații introduse recent de legea care a modificat semnificativ Codul muncii, respectiv includerea informațiilor despre perioada de preaviz și politica de formare profesională, dacă ea există. Totuși, tratarea cu superficialitate a acestei obligații poate duce la anularea modificărilor, existând chiar un risc de amendare din partea inspectorilor teritoriali de muncă (ITM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acum că avem oficial un Cod al muncii modificat (de sâmbătă, mai exact) și unele prevederi noi inclusiv pe partea de clauze obligatorii în contractele de muncă, trebuie să atragem atenția asupra faptului că până la apariția noului model-cadru de contract individual de muncă (CIM) angajatorii sunt obligați să țină seama de noile elemente introduse de Legea nr. 283/2022 la cuprinsul CIM-ului. Respectarea noilor prevederi din Codul muncii e obligatorie și nu e condiționată de apariția noului model de contract, pentru care ordinul de ministru poate veni chiar și peste două săptămâni sau mai mult.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul colectiv de muncă (CCM) este, în fapt, legea părților, iar cunoașterea prevederilor sale e necesară de către toți angajații unității unde este aplicabil acel CCM. În cazul noilor angajați, firmele au fost până de curând obligate să indice CCM-urile încă din contractul de muncă, dar acum această obligație a dispărut. A rămas însă ideea că CCM-ul trebuie indicat în cadrul informării prealabile încheierii sau modificării contractului individual de muncă (CIM).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
