Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Salariații care obțin, pe fond, o soluție favorabilă și dreptul la despăgubiri, ar trebui să păstreze sumele primite până la pronunțarea unei soluții definitive și în apel

Când este contestată decizia de concediere, iar prima instanță dă dreptate angajatului care a contestat decizia, iar angajatorul trebuie nu doar să asigure reintegrarea în post, ci și salariile ce trebuia plătite în tot acel răstimp. Doar că nu e exclus ca decizia să fie „întoarsă” și, la final, angajatorul să fie cel căruia i se dă dreptate, decizia fiind considerată corectă. De aceea, angajații ar trebui să păstreze, totuși, banii până când litigiul este finalizat și există o hotărâre definitivă. Explicații: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase lucruri esențiale pe care firmele trebuie să le știe la angajarea telesalariaților

Angajările noi, unde părțile convin pentru munca de oriunde a angajatului, reflectă în prezent modul în care angajatorii înțeleg să-și organizeze activitatea, iar nu expresia soluției la necesitatea de a distanța oamenii, așa cum s-a întâmplat până acum. Ultimii doi ani și ceva i-au învățat pe angajatorii care și-au trecut angajații în munca la domiciliu mai multe despre ce ar trebui sau nu prevăzut în contractele de telemuncă, decât ceea ce reiese, la prima vedere, din Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariat apt condiționat pentru muncă: Ce trebuie să aibă în vedere angajatorii

Există multe situații în care salariații care inițial erau apți medical pentru a presta anumite activități, în urma unor probleme de sănătate, primesc aviz de apt condiționat. Această evaluare medicală nu trebuie ignorată, ci este instituie o obligație pentru angajator ca munca să fie adaptată salariatului, în funcție de aptitudinile sale fizice sau psihice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noutățile lunii mai în relațiile de muncă: De la noul salariu minim diferențiat la actualizarea COR

Un nou salariu minim diferențiat și o majorare netaxabilă a salariului minim au fost introduse în mai prin două acte normative, unul venind de la Parlament, iar celălalt de la Guvern. Deși acestea au fost cele mai notabile schimbări, au mai apărut și alte chestiuni ce trebuie să fie cunoscute de angajatori: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Confirmare: Firmele pot angaja, până în decembrie, pe salariul minim de 2.550 de lei, dar nu vor mai putea acorda cei 200 de lei netaxabili

Firmele care recrutează angajați cu normă întreagă pe salariul minim în a doua jumătate a anului pot să acorde, din start, în contractele nou-încheiate suma de 2.750 de lei, din care pentru 200 de lei să nu se plătească nici impozite, nici contribuții. Dar ar trebui să le explice angajaților de ce de la 1 ianuarie vor încasa pentru același brut un net mai mic. Pentru că în spațiul public au apărut numeroase voci care susțineau în mod eronat că noile angajări se fac obligatoriu de la minimul de 2.750 de lei în sus, acesta fiind un al treilea salariu minim actualmente în România (fals), șeful Inspecției Muncii a lămurit azi chestiunea: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Salariul minim în sectorul agroalimentar e obligatoriu chiar dacă angajatorul nu se încadrează pentru facilitățile fiscale. Toți angajații întreprinderii au dreptul să primească cei 3.000 de lei

Cele două tipuri de măsuri din Legea nr. 135/2022 - facilitățile fiscale și salariul minim de 3.000 de lei - nu trebuie confundate de angajatori, în sensul că acordarea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din sectorul agricol și în industria alimentară este obligatorie chiar dacă angajatorul nu se încadrează la beneficiul facilităților fiscale. Totodată, toți angajații întreprinderii respective au dreptul la minimul de 3.000 de lei, inclusiv în cazul în care aceasta are mai multe coduri CAEN, printre care și cele ale industriei agroalimentare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Codul muncii ar trebui modificat până la 1 august. Totuși, România riscă să transpună cu întârziere directiva ce va aduce schimbările

România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers). Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Tarife zilieri 2022: Ce remunerații minime trebuie să le plătească beneficiarii, mai nou, celor ce lucrează cu ziua

Dacă până în iunie 2022 beneficiarii trebuia să respecte un singur tarif minim pentru remunerarea zilierilor, situația s-a schimbat: acum sunt două tarife minime, iar schimbarea e adusă de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei pentru un domeniu unde se poate lucra și ca salariat, și ca zilier. Explicații: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zilele libere și oricare altele în care nu se muncește în regim de telemuncă nu pot fi luate în calcul la acordarea celor până la 400 de lei

Cei până la 400 de lei acordați telesalariaților cu regim fiscal special trebuie acordați pentru perioadele/zilele când se muncește în mod efectiv în regim de telemuncă. Orice altă zi, adică inclusiv una liberă, nu poate intra în calcul, chiar dacă angajatul este plătit conform legii și pentru zilele libere respective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Stimulentul lunar pe care îl pot cere firmele la angajarea elevilor și studenților în vacanță a crescut

Firmele care angajează elevi şi studenţi pe perioada vacanţei de vară pot obţine un stimulent financiar lunar, care din 2022 este un pic mai mare, pentru fiecare nou contract încheiat, dacă semnează o convenţie cu agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau cea a municipiului Bucureşti. Citește articolul