ACCES PREMIUM
Cât timp se află în programul de lucru, aproape orice eveniment nefericit apărut cu un salariat trebuie investigat și cercetat de angajator ca accident de muncă. Însă ceea ce se petrece în timpul liber nu mai ține de angajator. La fel stă situația și în cazul în care salariatul este delegat în străinătate. Totuși, pentru a preveni situațiile în care un eveniment petrecut într-o ipostază extraprofesională să fie considerat accident de muncă, angajatorul ar trebui să prevadă clar, în descrierea misiunii, care este programul de lucru al salariatului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recompensarea orelor suplimentare prin oferirea de ore libere plătite, în mod corespunzător, este regula în ceea ce privește modul cum îi răsplătim pe angajați pentru acele ore peste program pentru că doar așa își pot reface capacitatea de muncă. Dar de multe ori,
în privat, sporul este cel care apare singur în discuție, ca și cum regula ar fi de fapt sporul de muncă suplimentară, iar nu invers. Angajatorii trebuie să fie cu atât mai atenți la această regulă acum că trebuie să cuprindă referiri la munca suplimentară și în contractele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat
Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O mențiune expresă ce vizează salariații al căror contract de muncă este suspendat din inițiativa lor a fost introdusă în Codul muncii de Legea 283/2022 și stabilește că drepturile pe care angajații le aveau înainte de momentul acordării oricăruia dintre concediile ce duc la suspendarea raportului de muncă se mențin pe toată durata absenței.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspecția Muncii confirmă pentru avocatnet.ro:
Noile elemente pe care recenta Lege 283 le introduce în Codul muncii ca fiind obligatorii în cuprinsul contractelor de muncă nu implică necesitatea de a încheia acum acte adiționale la toate contractele de muncă din țară, a confirmat Inspecția Muncii pentru avocatnet.ro. Atenție, însă, asta nu înseamnă că noile condiții aplicabile raportului de muncă nu li se aplică celor care aveau deja contracte încheiate la 22 octombrie 2022 - la cerere, angajatorii vor trebui să le furnizeze informații privind noile condiții inclusiv angajaților existenți. Pentru că, de la publicarea acestui articol prima oară (în 2 noiembrie), mai multe companii ne-au scris cu rugămintea să le trimitem răspunsul integral al Inspecției Muncii primit de redacția noastră, pentru că se confruntau cu controale unde inspectorii de muncă voiau să îi amendeze pentru lipsa noilor informații din CIM-urile în derulare, am decis să îl facem public, atașându-l acestui articol, în cazul în care mai sunt și alți angajatori care au nevoie de el.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În Codul administrativ vor fi incluse, din 11 noiembrie, o serie de prevederi legate de prestarea activității în telemuncă de către funcționarii publici, precum și noi informații care vor trebui transmise acestor lucrători. Deși modificările apar în curând, implementarea noutăților depinde de o serie de acte subsecvente.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Elementele nou-introduse în Codul muncii, care privesc noile condiții de muncă, nu trebuie adăugate la contractele individuale de muncă (CIM) aflate în derulare. Însă, după cum prevede Legea 283/2022, care le-a introdus în Codul muncii, dacă un angajat cere angajatorului să i se prezinte informațiile suplimentare, cel din urmă are obligația să îi răspundă. În caz contrar, salariatul are la dispoziție atât posibilitatea de a sesiza Inspecția Muncii, cât și să ceară despăgubiri în instanță, dacă poate dovedi că i-au fost aduse prejudicii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Informarea prealabilă pe care trebuie să o primească un viitor salariat sau salariatul al cărui contract de muncă se modifică trebuie să cuprindă, mai nou, mai multe detalii, iar importanța acordării și luării la cunoștință a acestui document este cu atât mai mare cu cât, în lipsa acestui act, salariatul va putea să sesizeze Inspecția Muncii și, concomitent, să solicite în instanță despăgubiri, dacă poate dovedi că i s-au adus prejudicii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După ce se stabilise, pe final de august 2022, că numai angajatorii persoane juridice riscă amendarea când refuză salariaților intrarea în concediul paternal, autoritățile au ajustat legislația pe final de octombrie 2022 astfel încât și angajatorii persoane fizice să poată fi sancționați.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Alexandru Boiciuc