Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Controale ITM 2023: Calendarul verificărilor ce-i așteaptă pe angajatori în următorul an. Care sunt domeniile vizate în mod special

Inspecția Muncii a pregătit deja calendarul campaniilor și acțiunilor de control pentru 2023, unde sunt reluate multe dintre campaniile și acțiunile care s-au desfășurat și anul acesta. Vizate, ca de obicei, sunt sectorul de construcții, transportatorii, cabinetele medicale, prestatorii de servicii larg răspândite, precum activitățile de curierat, dar și sectorul HoReCa. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noul model-cadru al contractului individual de muncă, oficializat. Opt aspecte importante din cuprinsul lui

Cu ceva întârziere față de momentul când ar fi trebuit publicat, avem astăzi noul model al contractului-cadru în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că poate fi utilizat pentru încheierea noilor contracte. Cu ocazia intrării în vigoare a noului model, cel folosit în ultimii ani este abrogat și-și încetează astfel aplicabilitatea, angajatorii nemaiputând să se raporteze la acesta de azi înainte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Cum va opera, de la 1 ianuarie, beneficiul celor 200 de lei netaxabili și la ce venituri salariale se va putea aplica. Măsura, oficializată

Odată cu creșterea salariului minim la 3.000 de lei începând cu 1 ianuarie, vom avea în vigoare și un beneficiu fiscal de scutire de impozit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 de lei, care se va acorda, la contractele full-time, pentru venituri situate la nivelul salariului minimi brut garantat în plată. De acest beneficiu fiscal vor putea profita și cei din sectorul agro-alimentar care nu beneficiază de facilitățile fiscale stabilite anul acesta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noua lege a dialogului social

UPDATE Unitățile fără sindicat vor avea obligația, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni de informare a propriilor salariați

La solicitarea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității, angajatorul va trebui să organizeze o sesiune publică de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților, potrivit noii legi a dialogului social. Scopul este acela de informare tocmai în unitățile unde nu există constituită o organizație sindicală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Angajatorii vor avea noi obligații, în curând, în cazul salariaților aflați în plata stimulentului de inserție

Pe lângă interdicția de a desface contractul de muncă al angajatei sau angajatului care se întoarce la muncă din concediul de creștere a copilului (CCC) și intră în plata stimulentului de inserție, angajatorii vor mai trebui, în curând, să se asigure și de alte aspecte: că acești salariați beneficiază de condiții care nu le sunt mai puțin favorabile decât cele avute înainte de a intra în CCC și au parte de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Câteva lucruri despre obiceiul concediilor impuse de angajatori pe perioadele cu activitate redusă - ce nu e legal și care sunt soluțiile

Deși Codul muncii este clar în privința concediilor, atât de odihnă, cât și fără plată, când și cum se iau, cine și ce decide, uneori, acestea fie sunt confundate, fie reglementările aferente sunt tratate ca „detalii nesemnificative” în cadrul relațiilor de muncă, iar ceea ce pare că se întâmplă în practică uneori nu are nicio legătură cu ce impun dispozițiile legale. Vorbim, în particular, de acele abordări ale angajatorilor de tipul „trimit angajații în concediu” atunci când activitatea este mai redusă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Mai multă transparență impusă angajatorilor de noua lege a dialogului social. Dacă nu oferă anumite informații, se poate ajunge la un conflict colectiv de muncă

În cadrul negocierilor colective, angajatorii sunt obligați de noua lege a dialogului social să ofere mai multe informații (decât prevedea Legea 62/2011) reprezentanților angajaților sau părții sindicale. Vorbim de aspecte ce țin de perspectivele de evoluție economico-financiară, măsurile preconizate pentru personal, organizarea în următoarea perioadă a programului și timpului de lucru, măsurile propuse în caz ce transfer de unitate și aspecte de țin de sănătatea și securitatea în muncă. Neîndeplinirea acestei obligații de informare în mod complet constituie premisa declanșării unui conflict colectiv de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Recomandarea CE legată de includerea COVID-19 în lista europeană a bolilor profesionale, oficializată. Totuși, statele UE nu au obligația să o recunoască

În luna mai a acestui an, Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă al Uniunii Europene (UE) recomanda ca lista europeană a bolilor profesionale să fie completată pentru a include și COVID-19 pentru sectorul sanitar și cel al asistenței medicale la domiciliu. Recent, această recomandare a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE (JOUE), însă nu implică pentru statele membre o obligație privind includerea COVID-19 în listele naționale a bolilor profesionale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu trebuie doar să „bifezi” obligația de a avea un regulament intern, ci să-l construiești

Revenirea în situația în care toți angajatorii au obligația de a întocmi un regulament intern, după o întrerupere de aproximativ 18 luni în care microîntreprinderile au fost exceptate, readuce pe lista priorităților acest document. Deși este, în realitate, alături de contractul colectiv de muncă, un izvor intern specific de dreptul muncii, iar elementele sale sunt importante și reflectă chiar unul dintre drepturile angajatorului, cel de a stabili organizarea și funcționarea unității, uneori există tentația de a „bifa” obligația formal.

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece aspecte pe care trebuie să le cunoști în privința repausului săptămânal

Repausul săptămânal rămâne, în continuare, o problemă a practicii în materia raporturilor de muncă, dar a cărei rezolvare o regăsim în mai multe articole din Codul muncii, iar scopul repausului ar trebui să fie o prioritate pentru toate cele trei părți implicate într-o relație de muncă. În mod artificial, dar justificat, am inclus și statul în toată discuția aceasta, pentru că de la stat vin, de cele mai multe ori, banii pentru „repararea” stricăciunilor produse de suprasolicitarea prin muncă. Citește articolul