Printre altele, viitoarele contracte colective de muncă (CCM) ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minim de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale. Citește articolul
Anul 2022 a adus modificări importante pe piața muncii din România din perspectiva legislației prin transpunerea a trei directive europene, dar și o serie de inițiative legislative naționale. În acest articol de retrospectivă, punctăm cele mai importante zece noutăți care au apărut în zona relațiilor de muncă. Citește articolul
În 2023, aplicarea beneficiului de netaxare pentru 200 de lei din salariul minim brut garantat în plată înseamnă că angajații plătiți cu minimul fie vor avea același salariu tot anul, fie vor încasa măriri care îl vor costa pe angajator mai mult decât în mod normal, adică dacă acest beneficiu nu s-ar aplica. În contextul în care principiul ar trebui să fie acela al negocierii salariilor, cu condiția ca niciunul să nu se situeze sub minimul garantat în plată, efectele nu tocmai pozitive, în ansamblu, create de acest beneficiu al celor 200 de lei netaxabili sunt vizibile ori de câte ori comparăm situația celor cu salarii apropiate sau când ne gândim la acordarea unor majorări salariale. Citește articolul
Având în față un nou model-cadru al contractului de muncă, dar și prevederile Codului muncii, trebuie să stabilim, de la caz la caz, cum va arăta contractul de muncă încheiat cu un nou angajat. Modelul-cadru reprezintă doar un punct de plecare, dar forma concretă e dată de specificul raportului și de înțelegerea dintre părți, în limitele impuse de legislația muncii, desigur. Astfel, în contract avem o serie de elemente ce nu pot să lipsească și altele care apar doar de la caz la caz. Orice modificare a elementelor prevăzute la nivel contractual antrenează, ca regulă, necesitatea unui act adițional și, de cele mai multe ori, pe adiționale trebuie să apară semnătura ambelor părți. Citește articolul
Dacă din motive neimputabile angajatul, deși se află la locul de muncă, nu are cum să presteze activitatea conform fișei postului, angajatorul e obligat să-l plătească, neexistând nicio dispoziție care să-l exonereze de plata acelei zile de muncă. Citește articolul
Discuțiile cu privire la „ce facem ca să formalizăm la nivel intern modificarea privind salariul minim garantat în plată” sunt destul de vechi. De multe ori, responsabilii de salarizare și resurse umane recurg la varianta deciziilor colective, la care se anexează un tabel cu toți angajații vizați și unde fiecare „dă cu semnătura” în dreptul său. Mai mult, povestesc practicienii, sunt inspectorate care sunt de acord sau, cel puțin, trec cu vederea aceste decizii colective, altele însă nu și cer, așa cum indică și legea, ca la dosarul personal al fiecărui angajat să se regăsească tot ceea ce reflectă modificările salariale. Ca atare, practica la nivel național e împărțită. O problemă trecută cu vederea în cazul acestor decizii colective cu tabel de semnături este tocmai cea a protecției datelor personale. Citește articolul
La mai bine de zece ani de la ultima actualizare, criteriile şi normele de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate au fost înlocuite recent de o nouă hotărâre de Guvern. Prin noul act normativ se urmărește eliminarea subiectivității si reducerea baremelor medicale impuse, precum și punerea în acord cu standardele medicale naționale și internaționale actuale. Citește articolul
Noua lege a dialogului social stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă, acesta fiind, alături de regulamentul intern, un izvor intern specific de dreptul muncii, adică un instrument cu ajutorul căruia activitatea unității se poate desfășura în condiții optime și cu respectarea principiilor fundamentale care stau la baza relației de muncă, buna-credință și consensualitatea. Citește articolul
Regulile după care va fi acordat concediul de îngrijitor, introdus recent în Codul muncii, au fost aprobate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) și joi au apărut și în Monitorul Oficial. În document sunt enumerate și bolile pentru care va putea fi cerut acest concediu, dar și actele pe care trebuie să le aducă angajatorilor salariații care au beneficiat de acest drept. Citește articolul
În sectorul construcțiilor vom avea, din 2023, cel mai mare salariu minim în vigoare: 4.000 de lei, cu o treime mai mare decât cel stabilit și acordat în ultimii doi ani. Creșterea trebuie acordată însă și de cei care obțin mai puține sau, în unele luni, chiar deloc venituri din activitățile din sectorul construcțiilor. Și trebuie acordată tuturor angajaților care prestează în acest sector. Citește articolul