Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare. Citește articolul
Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude (fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat) sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. Introdus în legislația noastră anul trecut, reprezintă transpunerea unui drept stabilit printr-o directivă europeană. Deși directiva nu spune, negru pe alb, că acest tip de concediu este sau nu plătit, lasă statelor la dispoziție să stabilească acest lucru. Având în vedere modul cum e reglementat, dar și lipsa unei precizări exprese într-un sens ori altul, a apărut întrebarea dacă este sau nu un concediu plătit? Ministerul Muncii spune că nu consideră că angajatorul ar trebui să-l plătească. La câteva ore după ce am publicat acest articol, am primit și răspunsul celor de la Inspecția Muncii cu privire la problematica acestui concediu, iar răspunsul nu a fost în sensul celui de la minister: Inspecția Muncii ne-a spus că zilele sunt plătite și ne-a explicat și de consideră asta. Citește articolul
Organizarea flexibilă a timpului de lucru înseamnă posibilitatea salariaților de adaptare a programului, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru. Iar toamna trecută, când Codul muncii a fost modificat prin lege, am văzut operate o serie de ajustări și la acest capitol. Acordul pentru un program de muncă individualizată nu poate presupune trecerea peste regulile de organizare a timpului de muncă stabilite în mod expres de lege. Citește articolul
Spre deosebire de incapacitatea temporară de muncă pentru care angajatorul suportă primele cinci zile de concediu medical (CM), restul zilelor urmând să fie decontate de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), există o serie de concedii medicale care se recuperează integral de la stat. Anul trecut, acestei liste i-a mai fost adăugat un tip de concediu - cel pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice. Citește articolul
Acoperirea cheltuielilor de vacanță, voucherele ori primele de vacanță sunt printre beneficiile extrasalariale preferate de angajatori și angajați deopotrivă, o parte fiind însoțite de un regim fiscal care face cheltuiala angajatorului mai mică și câștigul angajatului, mai mare. Eventual alături de alte beneficii extrasalariale, oferirea unor bani sau decontarea cheltuielilor de vacanță pot fi pârghii de a recompensa angajați atunci când perspectiva unor măriri salariale nu se poate aplica. În contextul modificărilor fiscale ce au intrat în vigoare în ianuarie, dar și al unui proiect ce are șanse să devină lege, merită să facem o scurtă trecere în revistă a opțiunilor pe care le au angajatorii anul acesta: Citește articolul
Perioada de probă îi ajută pe angajator și pe angajat să vadă în ce măsură acesta din urmă se potrivește jobului pentru care a fost contractat sau în ce măsură acestuia din urmă i se potrivește noul loc de muncă. Cea mai frecventă greșeală pe care o fac firmele e să considere că perioada de probă nu reprezintă în sine o relație de muncă, angajatului în probe nefiindu-i aplicabile drepturile celorlalți salariați. În toamna lui 2022 s-au făcut câteva ajustări regulilor din Codul muncii, avem, totodată și un nou model de contract de muncă venit de la minister, așa că merită să aducem laolaltă toate aceste noutăți și aspectele relevante din jurisprudență privind perioada de probă. Citește articolul
Legea Whistleblower a fost adoptată în România cu ceva întârziere, intrând în vigoare pe 22 decembrie și aducând obligații noi pentru marii angajatori, în primă fază. Legea avertizorilor de integritate nu ar trebui ignorată însă nici de ceilalți angajatori, cu mai puțin de 250 de angajați. În contextul în care unele companii încă mai au timp să-și pregătească procedurile interne, până când noile obligații intră și pentru ele în vigoare, trebuie să se facă o serie de verificări pentru a observa conformitatea la regulile de protecție și procesare a datelor personale, indiferent dacă vor avea un canal intern pentru preluarea sesizărilor sau vor apela la un terț pentru acest lucru. Citește articolul
Administratorul sau lichidatorul judiciar va avea la dispoziție maximum 60 de zile calendaristice să elibereze adeverințele de vechime angajaților, în cazul insolvenței, falimentului sau lichidării angajatorului, după ce Codul muncii va fi modificat, din 14 ianuarie, printr-o lege recent apărută.
Încă de anul trecut, munca în regim hibrid s-a remarcat ca o preferință în creștere față de lucrul 100% de acasă, iar în anul curent se estimează o creștere a interesului pentru regimul hibrid. În realitate, acesta poate presupune ceva mai multă bătaie de cap decât varianta în care angajații muncesc numai de la distanță, dacă angajatorii nu sunt pregătiți să abordeze toate aspectele muncii hibride. Citește articolul
Chiar dacă în Codul muncii încă a rămas obligația doar a angajatorilor cu cel puțin 21 de angajați de a demara negocierile pentru încheierea unui contract colectiv de muncă, în prezent ne interesează prevederile noii legi a dialogului social, adică ale legii speciale pe acest subiect, care prevede că negocierea e obligatorie și pentru angajatorii cu 10-20 de angajați. Citește articolul