ACCES PREMIUM
Pentru a evita problemele cu inspectorii fiscali, adică reîncadrarea cheltuielilor cu ochelarii pentru angajați, dar și din rațiuni ce țin de optimizarea bugetului, este ideal pentru angajator să-și stabilească o politică internă care să răspundă la câteva întrebări: în ce limite să se încadreze costurile cu ramele, periodicitatea suportării costurilor ș.a.m.d..
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul are obligații de prevenție și trebuie să identifice riscurile ce țin de sănătatea și securitatea în muncă și să ia măsuri corespunzătoare pentru a reduce aceste riscuri. Acesta este contextul în care putem discuta de obligația eventuală de a suporta costul ochelarilor pentru angajați. În primul rând, trebuie să existe examinări regulate, unde să se constate eventualele probleme de vedere, iar dacă medicii oftalmologi recomandă angajaților, la controale, portul ochelarilor, atunci știm sigur că angajatorul are obligația să suporte toate aceste costuri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a dialogului social nu vine să impună angajaților un număr maxim de reprezentanți sau un număr minim, ci stabilește ca regulă acordul părților - angajați și angajator. Doar în lipsa acestui acord intră în vigoare pragurile maximale prevăzute de lege.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru angajații care primesc tichete de masă, absențele motivate de situații neprevăzute, în limita a zece astfel de zile (lucrătoare) într-un an calendaristic pot pune probleme angajatorilor în privința acordării tichetelor. Plecând de la ideea că acele zile se plătesc în luna în care s-au înregistrat absențele, dar și de la principiul că acele zile de absență se recuperează, oferirea tichetului de masă, în luna de absență, ar trebui să fie soluția în această discuție.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii trebuie să fie destul de preciși în ținerea evidenței timpului de muncă - la modul general, dar necesitatea se vede cu atât mai mult în situații precum cele în care angajații beneficiază de dreptul de a absenta pentru situații neprevăzute. În practică, pentru a evita discuțiile complicate atât cu organele de control, cât și cu angajații, ideal e ca din pontaje să reiasă cât mai clar când și cât a absentat angajatul și când și cât se recuperează în contul respectivei absențe. Riscul este ca, în practică, angajatorii, dar și angajații să facă unele confuzii între orele suplimentare și orele de recuperare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși se poate ajunge la situația în care angajatul să piardă beneficiul celor 200 de lei netaxabili din cauza orelor suplimentare, acest lucru poate fi evitat aplicând regula de bază în cazul compensării acestor ore de muncă lucrate în plus. Aici, angajatorii pot ajunge chiar să le facă o defavoare salariaților dacă le acordă sporul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM) nu este obligatorie, dar în ideea că s-ar putea încheia unul, legea îi impune angajatorului câteva obligații. Legea nu-i obligă însă pe angajați să-și aleagă un reprezentant, dar le impune reguli pentru a desemna unul sau mai mulți în mod valabil, atunci când există voință în acest sens. Ca atare, angajatorul nu poate să fie tras la răspundere pentru că angajații nu au vrut să participe la negocieri, atâta vreme cât poate dovedi, fără urmă de dubiu, că și-a îndeplinit toate celelalte îndatoriri legale în materia negocierii colective.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, vine la pachet cu obligația de a recupera perioadele de absență. Plecând de la prevederile legale aplicabile, angajatorul poate să stabilească o procedură internă care să prevadă condițiile în care se dau aceste zile libere, cum se recuperează și ce documente sunt necesare pentru a evita solicitarea lor abuzivă sau crearea de costuri suplimentare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concedierea în baza art. 65 din Codul muncii este adesea tratată cu superficialitate și generează numeroase conflicte de muncă unde angajatorul nu iese în câștig la final. În cazul desființărilor de posturi, este trecută cu vederea uneori chiar ordinea în care trebuie să se desfășoare lucrurile. Mai exact, angajaților li se pune în față decizia de concediere și faptul că se produce ca urmare a desființării postului, dar fără ca desființarea să se fi produs încă. Chiar dacă nu e vorba neapărat de un temei fictiv, ordinea acțiunilor chiar contează în eventualitatea unui conflict.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul anual de odihnă rămâne în continuare o „discuție deschisă”, chiar dacă dispozițiile legale, naționale, europene și internaționale sunt clare în această privință, dar neclaritățile apar, în principal, din lipsa coroborării prevederilor incidente. Discuția de azi pleacă de la o situație semnalată public ce se referă la condiționarea efectuării concediului
, salariatul fiind obligat să-și găsească, printre colegi, un înlocuitor cât lipsește. Cu această ocazie reamintim că d
reptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase