Locul muncii este un element esențial al contractului individual de muncă, acesta putând fi modificat numai prin acordul părților, cu excepția delegării și detașării, cazuri în care angajatorul poate modifica, temporar, locul din/în care lucrătorul își desfășoară activitatea, în anumite condiții. Prin delegare, felul muncii nu poate fi modificat, însă prin detașare acest lucru este posibil cu acordul lucrătorului. Curtea de apel București admite cererile de suspendare a executării deciziilor unilaterale ale angajatorului, atât în cazul delegării prin care s-a modificat și felul muncii, cât și în cazul detașării dispuse inițial pentru o perioadă mai mică de un an și prelungită, tot unilateral, ulterior. Lucrătorul are dreptul la cheltuieli de transport, cazare și la o indemnizatie de delegare/detașare. Citește articolul
Una dintre situațiile în care există un risc foarte mare de recalificare, în eventualitatea unui control fiscal, este cea în care o companie are o dublă colaborare cu aceeași persoană, atrag atenția specialiștii. Adică o persoană este, concomitent, salariat și prestator de servicii ca PFA sau ca microîntreprindere, ambele activități fiind în interesul aceleiași companii. Citește articolul
Repausul zilnic și repausul săptămânal sunt două drepturi distincte ale salariaților, astfel că angajatorii n-au voie să-l includă pe primul în al doilea atunci când repausul zilnic este urmat de repausul săptămânal, a stabilit recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Ba mai mult, această regulă trebuie respectată chiar dacă legislația națională prevede o perioadă de repaus săptămânal mai mare decât cea stabilită prin legislația europeană. Citește articolul
Compensarea muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător rămâne, oricum s-ar dori interpretarea noului model-cadru al contractului individual de muncă (CIM), regula generală, iar acordarea sporului reprezintă, în continuare, excepția de la această regulă. Angajatul poate cumula luna aceasta opt ore suplimentare și beneficia, astfel, luna viitoare, de o zi liberă întru compensarea acelor opt ore de muncă suplimentară. Pentru acea zi liberă, are angajatul dreptul la tichet de masă, având în vedere că ne raportăm, în general, la ideea de acordare per zi lucrătoare? Citește articolul
Un angajat spune că în compania unde lucrează, angajatorul colaborează doar cu contracte pe perioadă determinată, de câte o lună și-și pune întrebarea: putem să o ținem așa la nesfârșit, doar cu contracte pe perioadă determinată? Desigur, numărul din titlu este aleatoriu ales, dar 30 de contracte de câte o lună înseamnă doi ani și jumătate de muncă, în total. Legea îl împiedică însă pe angajator să colaboreze cu același angajat, pe perioadă determinată, ani la rândul sau încheind contract după contract, după contract. Citește articolul
Chiar dacă trebuie să fie destul de transparenți față de angajați în privința beneficiilor și avantajelor acordate pe lângă salariu, nu e nevoie ca angajatorii să fie extrem de preciși în privința sumelor pe care le oferă angajaților sub forma acelor beneficii sau avantaje. Este cazul tichetelor de masă, unde dacă angajatorul este extrem de precis în privința sumelor în contractele de muncă, riscă să fie nevoit să facă adiționale de două ori pe an. Citește articolul
Prevăzut ca excepție în cazul compensării muncii suplimentare, sporul este adesea acordat în aceeași lună sau luna următoare celei în care s-a prestat munca suplimentară. Chiar dacă, teoretic, el nu ar trebui acordat așa, într-o atare situație putem spune că ambele părți au de câștigat și faptul acordării sale mai devreme nu va fi sancționat de nimeni. Citește articolul
Situația zilelor de concediu neluate la terminarea contractului de muncă poate arăta diferit de la un angajat la altul, dar de principiu avem câteva situații ce se pot contura în practică: avem zile restante doar din anul în curs sau avem zile restante și din anul/anii anterior/anteriori. Acestea sunt singurele în care angajații au dreptul la compensarea în bani a zilelor de concediu, iar firmele trebuie să aibă grijă la calculul corect al acestor sume, ce vor trebui virate cu ultimele plăți salariale. Citește articolul
Sub auspiciul vechii legi a dialogului social, persoanele fizice autorizate (PFA) sau alte categorii de lucrători independenți nu aveau dreptul de a adera la un sindicat sau de a forma unul. În contextul unei evoluții rapide a raporturilor de muncă, ce nu presupun neapărat semnarea unui contract de muncă în forma clasică sau deloc, legea română nu mai corespundea necesităților de reglementare, nici chiar în comparație cu mai vechi prevederi europene și internaționale, care nu se referă doar la salariați, ci se folosesc de termeni mai cuprinzători. În actuala lege a dialogului social însă, lucrătorii independenți sunt pe picior de egalitate cu angajații în privința aderării la sindicate și speranței pentru condiții de lucru mai bune în raport cu angajatorii lor. Citește articolul
Simpla precizare că în unitate există un regulament intern și că acesta li se aplică angajaților nu este suficient. Formalitățile privind regulamentul intern încep cu întocmirea lui și merg până la situația fiecărei angajări în parte, când în prima zi de lucru, fiecărui nou angajat trebuie să i se prezinte regulamentul intern. Același formalități impuse la întocmire trebuie reluate și în cazul fiecărei completări ce se face în textul regulamentului. Citește articolul