Constituția României recunoaște dreptul oricărui cetățean de a înființa un sindicat ori de a se înscrie în unul, în mod liber, iar condițiile exercitării acestui drept sunt stabilite potrivit legii speciale. A fi sau nu membru într-un sindicat, așadar, nu e impus nimănui. Chiar dacă prin sindicat s-a ajuns la existența unui contract colectiv de muncă (CCM) nu înseamnă că cei care decid să părăsească acel sindicat (și care, automat, nici nu mai plătesc cotizația de membru) ori care nu au fost niciodată parte din el nu se pot bucura de CCM-ul cu pricina sau nu se raportează la el din cauza aceasta. Citește articolul
„De săptămâna viitoare veniți doar câte trei zile la muncă, restul zilelor intrați în fără plată.” Concediul fără plată nu poate fi impus salariaților, dar practica ne arată că asta se întâmplă frecvent. Nicio dificultate financiară sau o altă problemă a angajatorului nu poate justifica concediul fără plată. Similar, reducerea normelor de muncă și a salariilor nu se poate face în mod unilateral. În pofida dificultăților financiare, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual. Citește articolul
Odată cu modificările aduse Codului muncii, orice angajator are obligația de a informa candidatul înainte de angajare despre bonusurile care se acordă, dacă ele sunt stabilite, dar și să le menționeze în contractul individual de muncă (CIM). La baza unei informări valide ar trebui să stea o serie de criterii transparente de acordare și, deși pentru neîmplinirea acestei obligații nu este prevăzută o sancțiune pentru angajator, salariatul va putea să ceară prejudicii în instanță, dacă poate dovedi că la baza deciziei de angajare a stat respectivul bonus și a suferit daune în lipsa lui. Citește articolul
„Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit unei propuneri legislative înregistrate în mai la Senat și care a fost azi adoptată de senatori. Aceeași propunere ar mai include în Codul muncii, dacă va fi adoptată și la deputați, ideea de contract de muncă la cerere, care ar reglementa astfel munca fără obligație de continuitate, ci doar pe bază de comandă. Iată principalele prevederi ale propunerii, precum și o scurtă opinie, la prima vedere, asupra reglementării conținute: Citește articolul
Pentru a putea menține beneficiul fiscal din OUG 67, angajatorii trebuie să și mențină nivelul salariului la valoarea de 2.750 de lei, astfel că nicio mărire nu poate fi operată fără riscul pierderii beneficiului până la final de an. Citește articolul
Când angajatul își înaintează demisia, angajatorul are dreptul să renunțe total sau parțial la perioada de preaviz - care, în fond, e dreptul său aici, fiind o perioadă în care mai poate beneficia de munca angajatului ce vrea să plece. Dacă alege să renunțe la preaviz și să-l lase pe angajat să plece mai devreme, nu înseamnă că vorbim de o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin acordul părților, ci tot prin demisie. Citește articolul
Obligația de a ține evidența orelor de lucru nu a fost scoasă niciodată pentru microîntreprinderile cu puțini angajați, iar abrogarea OUG 37, pe 6 octombrie, nu a făcut să redevină obligatorii pontajele, ci doar a eliminat un document pe care firmele trebuia să-l prezinte inspectorilor în caz de control. Citește articolul
O propunere legislativă ce vizează introducerea în Codul muncii a mecanismului Kurzarbeit pentru anumite domenii de activitate și indemnizația pentru profesioniștii cu activitatea întreruptă, în limita a 75% din salariul mediu brut, pentru viitoarele stări de urgență/alertă/asediu sau alte situații excepționale se îndreaptă acum spre Camera Deputaților, după ce luni a trecut de votul senatorilor. În prezent, cele două mecanisme de sprijin pentru angajatori și profesioniști se regăsesc în acte normative separate de cadrul legislativ al relațiilor de muncă. Citește articolul
Un contract de muncă cu zero ore, în care angajatul să vină să lucreze doar la cererea angajatorului, dacă vrea asta și pentru orele lucrate urmând să fie remunerat, proporțional, ca și cum ar fi lucrat cu contract cu normă întreagă comparabil - aceasta e una dintre propunerile de modificare a Codului muncii pe care o regăseam în vară înregistrată la Senat și care ar fi modificat noțiunea de contract cu normă parțială astfel încât să intre și contractele cu zero ore. Propunerea nu va ajunge însă nici să fie discutată în prima Cameră, întrucât a fost retrasă recent. Citește articolul
Din punct de vedere juridic, fișa postului face parte din contractul individual de muncă și, după o perioadă în care o parte dintre salariați, cei ai microîntreprinderilor, au avut un contract incomplet, acest element redevine obligatoriu pentru toți salariații. Și pentru că acest aspect pare uneori încă neclar, deși s-au scris mai multe articole pe acest subiect, s-a discutat și s-a tot dezbătut subiectul, probabil că n-ar fi rău să-l analizăm folosind exemple și cuvinte simple.
Citește articolul