Salariații care au nevoie de un program individualizat de muncă, ca mod de organizare flexibil a locului de muncă, o pot face și doar pentru o anumită perioadă de timp, iar dacă nu este de acord, angajatorul va trebui să își motiveze refuzul, în scris, în termen de cinci zile lucrătoare. Citește articolul
Angajatorii vor trebui să includă, în contractele individuale de muncă, mai multe informații decât în prezent. Măsura este prinsă într-o lege care conține ample modificări ale Codului muncii și care se va aplica din 22 octombrie 2022. Citește articolul
Codul muncii va fi modificat, de sâmbătă, printr-o lege publicată miercuri în Monitorul Oficial, printre altele fiind inclusă și interdicția angajatorilor de a concedia salariații care își cer anumite drepturi nou-introduse, dar și altele care se regăsesc deja în lege. Citește articolul
Codul administrativ va cuprinde, în curând, o serie de prevederi speciale legate de posibilitatea ca funcționarii publici să poată cere să lucreze în telemuncă, însă doar pentru cinci zile pe lună și dacă sunt îndeplinite anumite criterii. Citește articolul
Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul
Dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator vor trebui să facă obiectul informării prealabile pe care angajatorul trebuie să o facă celui pe care-l angajează, stabilește o lege care va modifica în curând Codul muncii. În lipsa informării, angajații vor putea sesiza nu doar inspectoratul de muncă, ci și instanța de judecată, căreia îi vor putea cere despăgubiri de la angajator pentru prejudiciul produs de lipsa informării. Citește articolul
Pe lângă durată, angajatorii vor trebui să precizeze în contractele de muncă și condițiile perioadei de probă, astfel încât noul angajat să știe de la bun început și să înțeleagă mai bine că există riscul terminării bruște a contractului în acea perioadă, dar că e și dreptul său să rupă la fel de brusc relația de muncă, să știe care sunt obiectivele pe care se presupune că ar trebui să le bifeze în acea perioadă și alte așteptări. Dincolo de menționarea condițiilor perioadei de probă, o lege care a intrat în vigoare din 22 octombrie, prevede și câteva drepturi și obligații noi ce privesc, cel puțin tangențial, perioada de probă. Citește articolul
Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori. Citește articolul
Un nou drept al angajatului care nu mai e în perioada de probă apare din 22 octombrie în Codul muncii: acela de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile. Desigur, cu o condiție: să fie de măcar șase luni în companie. De acest drept avem atașată și o obligație corelativă a angajatorului - aceea de a-i răspunde motivat angajatului care a făcut o atare solicitare. De modul cum ne uităm la această prevedere depinde foarte mult dacă percepem aici și o limitare a dreptului la muncă al angajatului - sau nu. Citește articolul
Una dintre modificările ce se vor aplica în curând Codului muncii vizează chestiunea suprapunerii programului de lucru - adică la dreptul angajatului de a lucra la mai mulți angajatori apare această limită (complet firească, de altfel) de a nu suprapune programul de lucru. Dacă plecăm de la această interdicție și ne întrebăm cum anume va arăta aplicarea ei în practică, ajungem, invariabil, tot la prerogativele pe care le au angajatorii. Citește articolul