Un regulament cu noile reguli privind organizarea concursurilor pentru personalul contractual din mai multe sectoare de activitate a apărut pe 8 noiembrie în Monitorul Oficial și stabilește, între altele, un model standard de fișă a postului, dar și obligația de a actualiza corespunzător modelului fișele de post ale contractelor aflate în executare în 30 de zile, adică până pe 8 decembrie. Noul regulament stabilește inclusiv regulile de promovare ale acestor angajați. Citește articolul
Cei interesați să ocupe un post vacant în cadrul personalului contractual din sectorul bugetar vor trebui să îndeplinească noi condiții, potrivit unui HG oficializat marți, care stabilește un regulament-cadru după care vor face de-acum noi recrutări la stat. Printre prevederi se regăsește și amendamentul că membrii comisiei de concurs care nu vor semnala faptul că se află într-un conflict de interese, în legătură cu unii candidați, vor putea fi trași la răspundere. Citește articolul
Dacă ne uităm cu atenție la multe dintre modificările făcute clauzelor obligatorii din contractul individual de muncă, prin Legea 283, vom vedea că, de fapt, sunt contracte care conțin deja respectivele prevederi sau ar trebui să le conțină, ca rezultat al aplicării legii în ansamblu sau ca simplă expresie a punerii la nivel contractual a unor elemente de fapt. Iar confirmarea Inspecției Muncii că nu e nevoie de acte adiționale pentru a „zidi” aceste modificări în înțelegerile dintre angajați și angajatori ne ușurează deja munca. Totuși, câteva idei merită reținute: Citește articolul
Un „capitol” important al legii care a modificat, de curând, Codul muncii îl reprezintă modificările pe conținutul clauzelor ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu specialiști, am sintetizat, mai jos, principalele aspecte de avut în vedere la fiecare dintre aceste modificări. Citește articolul
Printre modificările aduse Codului muncii prin Legea 283/2022 în privința elementelor care fac, în primul rând, obiectul informării, iar ulterior ar trebui să se regăsească în cadrul contractului individual de muncă (CIM), avem și precizarea că salariatul va cunoaște, pe lângă durata normală a muncii, dacă va lucra sau nu în schimburi și cum va fi compensată munca suplimentară, precum și condițiile de efectuare a muncii peste program. Însă doar pentru că avem toate aceste precizări în CIM nu înseamnă că nu mai e nevoie de solicitarea angajatorului de fiecare dată, de acordul angajatului ori că trecem cu vederea limitele privind timpul de muncă ori cine poate ori nu poate să presteze muncă suplimentară. Citește articolul
Cât timp se află în programul de lucru, aproape orice eveniment nefericit apărut cu un salariat trebuie investigat și cercetat de angajator ca accident de muncă. Însă ceea ce se petrece în timpul liber nu mai ține de angajator. La fel stă situația și în cazul în care salariatul este delegat în străinătate. Totuși, pentru a preveni situațiile în care un eveniment petrecut într-o ipostază extraprofesională să fie considerat accident de muncă, angajatorul ar trebui să prevadă clar, în descrierea misiunii, care este programul de lucru al salariatului. Citește articolul
Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul
Recompensarea orelor suplimentare prin oferirea de ore libere plătite, în mod corespunzător, este regula în ceea ce privește modul cum îi răsplătim pe angajați pentru acele ore peste program pentru că doar așa își pot reface capacitatea de muncă. Dar de multe ori, în privat, sporul este cel care apare singur în discuție, ca și cum regula ar fi de fapt sporul de muncă suplimentară, iar nu invers. Angajatorii trebuie să fie cu atât mai atenți la această regulă acum că trebuie să cuprindă referiri la munca suplimentară și în contractele de muncă. Citește articolul
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul
O mențiune expresă ce vizează salariații al căror contract de muncă este suspendat din inițiativa lor a fost introdusă în Codul muncii de Legea 283/2022 și stabilește că drepturile pe care angajații le aveau înainte de momentul acordării oricăruia dintre concediile ce duc la suspendarea raportului de muncă se mențin pe toată durata absenței. Citește articolul