Condițiile de utilizare a semnăturii electronice în cadrul relațiilor de muncă trebuie incluse, conform Codului muncii, în cadrul regulamentului intern sau contractului colectiv de muncă. Aceasta era una dintre chestiunile de care nu se puteau folosi micii angajatori care au fost scutiți de obligația de a avea un regulament intern o perioadă. Citește articolul
Ordonanța prin care s-a renunțat, anul trecut, la obligația microîntreprinderilor cu până la nouă salariați de a întocmi regulamentul intern și de a avea fișe de post este oficial abrogată pe 6 octombrie. Teoretic, asta înseamnă că de joi niciun angajat nu va trebui să fie fără de acest document atașat contractului de muncă. Ce s-ar întâmpla, totuși, dacă acesta lipsește? Citește articolul
La fel ca și contractul individual de muncă (CIM), regulamentul intern (RI) are o importantă deosebită în relațiile de muncă. Recomandarea specialiștilor în dreptul muncii este ca regulamentul intern să nu fie elaborat doar pentru a se bifa una dintre cerințele legale, ci să fie gândit și adaptat cerințelor fiecărui angajator și activității firmei. Acum că și micii angajatori revin la obligația legală de a avea un regulament intern, chiar dacă au doar unul sau doi angajați, plus că avem câteva modificări la Codul muncii pe cale să fie oficializate, ne-am gândit să readucem în discuție care sunt principalele chestiuni de trecut într-un regulament. Citește articolul
Revenirea, din 6 octombrie, la obligația firmelor cu puțini angajați de a avea regulament intern nu ar trebui să le dea bătaie de cap multor angajatori. Pe de o parte, vorbim, totuși, de firme care doar trebuie să „revitalizeze” aceste documente, pentru că le aveau deja și au renunțat doar la a se raporta la ele în ultimul an și ceva, iar pe de altă parte vorbim de angajatorii nou-înființați, adică din mai anul trecut și până acum, care vor avea totuși la dispoziție o perioadă rezonabilă de timp pentru a se consulta cu reprezentanții salariaților și a adopta regulamentele. Citește articolul
Plata majorată a contribuțiilor sociale pentru pensii și sănătate, introdusă în vară prin OG 16/2022, are un impact și în cazul salariaților full-time care sunt plătiți cu minimul pe economie, nu doar în cazul celor part-time. Asta deoarece orice zi liberă neplătită scade salariul de bază al unui angajat plătit cu salariul minim brut și astfel contribuțiile se vor raporta la suma brută de 2.550 lei, nu la venitul realizat efectiv. Citește articolul
Printre regulile de acordare a voucherelor de vacanță există și ideea de acordare a acestora proporțional cu durata contractului de muncă într-un an calendaristic. Ca atare, se poate ajunge la situația când un angajat să restituie o anumită sumă drept contravaloare a voucherelor necuvenite și pe care acesta le-a folosit în anul respectiv. Citește articolul
Ordonanța de urgență care a stabilit, în mai 2021, că regulamentul intern și fișa postului sunt opționale pentru microîntreprinderile cu până la nouă salariați urmează să fie respinsă oficial prin lege, actul normativ oficializat azi în acest sens fiind aplicabil efectiv din 6 octombrie 2022. Asta înseamnă că măsurile luate de Guvern se anulează și că de joi se revine la obligativitatea celor două documente. Citește articolul
Proiectul cu modificări la Codul muncii care-și așteaptă acum promulgarea vizează și clauzele obligatorii ale contractului individual de muncă. Iar modificările cu pricina vizează tocmai aspecte ce țin de salarizare, condițiile de muncă, timpul de muncă ș.a.m.d.. Ca atare, angajatorii trebuie să se pregătească de ajustări la actualele contracte, iar acordul angajaților va trebui și el luat în considerare. Citește articolul
O greșeală frecventă în aplicarea reglementării privind formarea profesională e considerarea ca absent și suspendarea contractului angajatului care e trimis în formare profesională. Doar pentru că angajatul nu e acolo să-și îndeplinească atribuțiile zilnice preț de câteva ore pe zi, zile sau săptămâni, nu înseamnă că trebuie trecut ca absent. Citește articolul
Firmele, persoanele fizice autorizate (PFA) sau autoritățile locale care folosesc în activitatea lor lucrătorii cu ziua trebuie să respecte o serie de obligații privind înregistrarea în Registrul zilierilor, precum și îndatoriri legate de remunerația pe care trebuie să o acorde acestor muncitori. În caz contrar amenzile pe care inspectorii de muncă le pot aplica se ridică la zeci de mii de lei. În cadrul unei recente campanii naționale de verificare a respectării Legii 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de circa 200.000 lei. Citește articolul