ACCES PREMIUM
O recentă discuție a ministrului muncii privind cumularea unor contracte de muncă pentru a obține mai mulți bani ne oferă contextul să deschidem la rândul nostru o altă discuție, referitoare la posibilitatea sau imposibilitatea unui angajat de a avea mai mult decât norma întreagă a unui contract de muncă - de a lucra la mai mulți angajatori, chiar full-time, în același timp. Desigur, ori de câte ori se ridică problema, discuțiile duc în zona prevederilor referitoare la repausul zilnic, săptămânal ș.a.m.d.. Angajatului nu-i este interzis să cumuleze mai multe contracte de muncă, iar o decizie recentă a unei instanțe ne arată chiar imposibilitatea unui angajator de a cere anularea unui contract de muncă pe motiv că angajatul mai avea un altul, în același timp.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recompensarea muncii suplimentare printr-un spor la salariu este excepția de la regulă - angajaților ar trebui să li se dea timp liber plătit corespunzător orelor respective, lucrate peste program. Să zicem că a trecut momentul până la care puteau fi acordate acele libere plătite. Dar a trecut și o perioadă considerabilă de timp după aceasta, în continuare, iar angajații nu văd nici sporul la salariu. Trec luni de zile, poate chiar ani și angajatorul nu se achită de obligația de a recompensa acele orele suplimentare - chestiune care se întâmplă nu de puține ori în practică. Angajații trebuie să știe că nu pot aștepta la nesfârșit plata acelor ore și că dreptul de a cere acei bani se prescrie și el - termenul general de prescripție de trei ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar în ultimele zile din 2020, în Codul muncii s-a prevăzut că pentru situațiile de șomaj tehnic unde firmele au luat bani de la stat ca să acopere indemnizațiile datorate angajaților e interzisă desființarea posturilor pentru o perioadă de timp cel puțin egală cu cea în care au beneficiat de ajutorul statului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care nu plătesc salariaţilor indemnizaţia aferentă concediilor medicale (pentru boli obişnuite) vor risca amenzi mult mai mari de la 1 august, după ce, miercuri, a fost oficializat un act normativ ce schimbă o serie de prevederi ale
OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asigurarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă (SSM) pentru lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare, cum ar fi laptopuri, calculatoare sau alte dispozitive electronice, ridică serioase probleme în cazul contractelor de telemuncă. Deşi cadrul legislativ de reglementare al telemuncii există încă din 2018, nu există o corelare între actele normative care reglementează relaţiile de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Luna iunie a adus o serie de schimbări anunţate încă de câteva luni în legislaţia muncii, mai ales în domeniul detaşării pe teritoriul României, dar şi referitoare la mecanismul Kurzarbeit şi fondul special de garantarea a salariilor. Punctăm la final de lună cele mai importante schimbări, dar şi două iniţiative cu impact în domeniul relaţiilor de muncă ce au fost demarate tot în această perioadă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După finalizarea concediului medical de maternitate, unei salariate care decide să intre în concediu de creştere a copilului (CCC) i se va suspenda contractul individual de muncă până la data în care copilul va împlini vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu dizabilităţi. Data de începere a suspendării este următoarea zi după finalizarea concediului medical, iar data de expirare este ziua anterioară aniversării copilului. Pentru a reveni în câmpul muncii din CCC, salariata trebuie să îşi anunţe angajatorul despre intenţia sa, în scris, cu cel puţin 30 de zile înainte de data expirării suspendării. Însă, ce este de făcut în situaţia în care salariata nu anunţă că vrea să revină la muncă la terminarea CCC?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sunt aparent condiționate de existența unui stagiu minim de cotizare, indemnizațiile cuvenite în cazul accidentelor de muncă sunt reglementate mult mai amplu, iar prevederile care reglementează chestiunea trebuie atent analizate. Faptul că accidentul de muncă survine la puțin timp după angajare, să zicem, în cazul unui angajat care nici nu avea prea multă experiență în muncă și stagii de cotizare nu înseamnă că acesta nu este asigurat pentru accidente de muncă și că nu ar avea dreptul la concediu medical ș.a.m.d.. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cum legea stabilește, mai nou, că atât contribuția personală în sistemul medical privat, cât și coplata în sistemul public de sănătate pot fi acoperite prin asigurările medicale complementare pe care și le fac angajații sau care le sunt oferite de la locul de muncă prin contracte semnate de angajatori, am putea asista în următoarea perioadă la un interes crescut în folosirea acestui tip de beneficiu extrasalarial. Iată, în cele ce urmează, câteva aspecte legale - fiscale, mai exact - despre suportarea acestor cheltuieli cu asigurările private de sănătate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Odată cu ultimele modificări aduse reglementării Kurzarbeit, Parlamentul a decis ca aplicarea mecanismului să se extindă chiar și dincolo de starea de alertă. Singura referire care mai există la aplicarea mecanismului până la 30 iunie se regăsește în normele secundare, în procedura de aplicare a Kurzarbeit, dar care o să dispară în curând din respectiva hotărâre de Guvern.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
