Într-o lume în care tehnologia evoluează într-un mod ce le permite angajatorilor să își monitorizeze salariații în feluri tot mai inedite și (ar spune primii) eficiente, există, de multe ori, o delimitare foarte fină și care nu este imediat perceptibilă între ceea ce este legal și ilegal. Așa a fost situația cu un angajator cipriot care a vrut să folosească un sistem de profilare automat bazat pe absențele medicale ale angajaților, pentru a îmbunătăți eficiența firmei. Autoritatea de protecție a datelor din Cipriu, în schimb, a considerat acest lucru ca fiind ilegal (prin raportare la Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și a amendat angajatorul cu 82.000 de euro. Citește articolul
Este un drept al angajatorilor să le stabilească angajaților lor obiective de performanță profesională, dar este o obligație a acestora față de angajați, începând de la momentul angajării, să le arate care sunt criteriile de evaluare profesională și care e procedura. Printre elementele obligatorii ale regulamentului intern regăsim, de altfel, criteriile și procedura de evaluare a salariaților. Iar în cazul concedierii pentru necorespundere profesională, angajatorul trebuie să aibă stabilite aceste chestiuni pentru a avea la ce să se raporteze. Citește articolul
Angajatorii au obligații ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) inclusiv pe partea de instalații și echipamente electrice. Aceștia trebuie să cheme un electrician autorizat care să facă verificarea supranumită pe piață PRAM (Protecții prin Relee, Automatizări și Măsurători). Obligația poate fi verificată de personalul de control al Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM). Citește articolul
Pentru a face pensiile ocupaționale cât mai atractive atât pentru salariați, cât și pentru angajatori, autoritățile propun, prin intermediul unui proiect legislativ înregistrat recent la Senat pentru dezbatere, introducerea mai multor stimulente fiscale, inclusiv scutirea de impozitare a contribuțiilor la fondurile de astfel de pensii. Citește articolul
Angajatorii din România sunt obligați prin lege să ofere șanse egale tuturor persoanelor care vor să se angajeze, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex și nu numai. Dacă procedează altfel, firmele riscă amenzi consistente pentru discriminare în muncă. Citește articolul
Practica din domeniul resurselor umane a suferit modificări odată cu implementarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Prin urmare, angajatorii ar trebui să se limiteze doar la strictul necesar atunci când vorbim de documentele solicitate în procesul de recrutare. Printre acestea se numără permisul auto, care trebuie cerut doar dacă angajatul urmează să conducă o mașină de serviciu, și cazierul judiciar, care trebuie să fie solicitat numai pentru anumite posturi. Citește articolul
Majorarea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2020 implică două obligații pentru angajatori. Una este încheierea actelor adiționale la contractele de muncă ale persoanelor pentru care crește salariul, ce trebuia rezolvată până la finele anului 2019, iar a doua este raportarea schimbării în Revisal, care trebuie rezolvată până azi. Citește articolul
Angajatorii care au salariați detașați în alte țări ale Uniunii Europene (UE) ar putea avea costuri majorate începând din vară, conform unor reguli europene ce trebuie aplicate inclusiv de către România. În esență, aceștia vor trebui să asigure salariaților inclusiv sporurile, indemnizațiile și bonusurile prevăzute de legislația statului în care au trimis lucrători, nu doar salariul minim. Citește articolul
Statul de salarii este documentul financiar-contabil care se folosește pentru a calcula drepturile bănești ale salariaților. Și nu numai. Acesta se mai folosește și pentru calculul contribuțiilor și al altor sume datorate. Citește articolul
O firmă din România a primit o sancțiune de 10.000 de euro pentru niște abateri serioase de la prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). În esență, Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a aplicat două amenzi, de câte 5.000 de euro, pentru că angajatorul își filmase salariații (inclusiv în vestiare), fără să-i fi informat în prealabil și fără să fi făcut dovada că avea un interes legitim justificat pentru asemenea tip de supraveghere. De asemenea, s-a mai aplicat o sancțiune de 5.000 de euro, pentru prelucrarea de amprente, deși acest lucru nu era strict necesar. Citește articolul