Având în vedere că riscul infectării cu coronavirus la locul de muncă poate fi destul de ridicat, angajatorii ar putea să se simtă nevoiți să ia măsuri pentru a preveni astfel de situații - pe cât posibil. Însă aceștia trebuie să știe că, din cauză că discutăm de aspecte de sănătate ale salariaților, angajatorii nu pot, pur și simplu, să colecteze și să divulge orice astfel de date, cu privire la cei care lucrează pentru ei. De aceea, prezentăm mai jos ce poate face un angajator și ce nu poate face, prin raportare la legislația privind protecția datelor. Citește articolul
Șomajul tehnic reprezintă, mai precis, întreruperea temporară a activității unei companii din motive economice, tehnologice, structurale sau altele asemănătoare. În acest caz, contractele de muncă ale salariaților sunt suspendate la inițiativa angajatorului, care însă e obligat să le plătească acestora o indemnizație lunară. Citește articolul
Programul de lucru al salariaților poate fi flexibilizat de către angajatori, în contextul răspândirii coronavirusului în România, din moment ce legislația o permite. O asemenea schimbare poate interveni atât dacă vrea firma, cât și dacă vrea salariatul, dar ambele părți trebuie să fie de acord. Citește articolul
Deoarece răspândirea coronavirusului începe să capete amploare în România, angajatorii pot lua în calcul, ca măsură de protecție a propriilor salariați, trecerea temporară pe munca de acasă. Conform specialiștilor Radu și Asociații, această modificare temporară a locului muncii poate fi făcută de firme fără a încheia acte adiționale la contractele individuale de muncă (CIM). Citește articolul
În contextul răspândirii coronavirusului la nivel mondial și mai ales la nivel național, companiile din România se pot găsi în situația de a nu-și putea continua temporar activitatea. În acest caz, specialiștii EY România spun că există două opțiuni pentru angajatori. Citește articolul
Ce opțiuni o firmă în cazul în care decide să-și trimită angajații să lucreze de acasă, în măsura în care se poate face asta? Legal, nu are altă variantă decât să modifice contractele acestora, pentru că relocarea muncii trebuie să fie reflectată în documentele de muncă dintre angajatori și angajații lor. Citește articolul
Anul trecut, printre problemele des întâlnite care au determinat salariații să-și reclame angajatorii la inspectoratele teritoriale de muncă (ITM-uri) se numără neplata salariilor, neplata orelor suplimentare, concedierile abuzive sau condițiile inadecvate de muncă. Așa reiese dintr-un raport de activitate pe anul 2019 al autorităților, publicat recent și analizat de avocatnet.ro. Citește articolul
Legea privind pensiile ocupaționale, care va fi completată curând cu norme de punere în aplicare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), va permite, în esență, ca angajatorii să asigure scheme proprii de pensii suplimentare pentru salariații lor. În acest sens, angajatorii vor colabora cu firme care administrează pensii suplimentare și vor plăti, în numele salariaților doritori, contribuții lunare. Asta înseamnă că o asemenea schemă va avea trei mari „actori” -- angajatorul, salariații și firma care va administra banii -- și va implica acordarea de pensii din contribuțiile virate de angajator și din investițiile care vor fi făcute cu acele contribuții. Citește articolul
Atunci când absentează fără motiv de la serviciu, salariaţii săvârşesc o abatere disciplinară, pentru care pot fi sancţionaţi de către angajator. Totodată, lipsa nemotivată de la muncă poate avea şi unele efecte negative indirecte, printre care se numără suspendarea plăţii salariului şi a contribuţiilor sociale. Însă cum considerăm lucrurile dacă "motivul" este teama de îmbolnăvire? Citește articolul
Începând din această lună, angajatorii pot, cel puțin teoretic, să acorde propriilor salariați pensii suplimentare, sub forma pensiilor ocupaționale. În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat recent o serie de proiecte de acte normative menite să operaționalizeze sistemul pensiilor ocupaționale. Citește articolul