Din 1 august, odată cu intrarea în vigoare a unui ordin comun al Ministerului Sănătății (MS) și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), concediile medicale pentru incapacitate de muncă se acordă, în mod obligatoriu, în mai multe etape, iar medicii care le semnează trebuie să întocmească un plan de urmărire a evoluției bolii. Totuși, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, dar și cele acordate în cazul riscului maternal nu se supun acestor reguli și se pot acorda într-o singură etapă și fără să fie necesară întocmirea unui plan de urmărire a evoluției bolii. Citește articolul
Codul muncii prevede nu mai puțin de 25 de amenzi pentru angajatori, ce pot fi aplicate de către inspectorii teritoriali de muncă. Valoarea amenzilor variază de la 500 lei până la 200.000 lei. Citește articolul
Cele mai multe contracte individuale de muncă (CIM) conțin, de regulă, mențiunea că programul de lucru este de opt ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, cu repaus săptămânal legal, respectiv de două zile. În aceste condiții, programul propriu-zis de muncă va fi stabilit de către angajator unilateral, prin regulament intern, în funcție de necesitățile activității. Însă, dacă intervalul orar de lucru este stipulat în CIM, modificarea programului de lucru poate fi făcută exclusiv cu acordul părților. Citește articolul
Apariția a tot mai multor cazuri de infectări cu virusul SARS-CoV-2 în rândul celor deja vaccinați împotriva coronavirusului aduce în discuție posibilitatea ca angajatorul să decidă testarea și a salariaților vaccinați, pe lângă a celor nevaccinați, pentru a împiedica apariția de noi îmbolnăviri în rândul colectivului de muncă. Conform îndatoririlor pe care le are în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), angajatorul are tot dreptul pentru a impune asta, însă, pentru a fi legal, trebuie să o facă pe banii lui. Citește articolul
Conform legislației actuale, perioada de probă constituie vechime în muncă și nu există nicio diferență între salariații aflați în perioada de probă și cei care fie nu au avut o astfel de clauză contractuală, fie au depășit respectiva perioadă. Chiar dacă are dreptul de a avea concediu medical încă de la momentul angajării, există o condiție care trebuie îndeplinită de orice fel de salariat pentru a putea primi indemnizație de concediu medical (CM). Citește articolul
Chiar dacă nu are suficient personal să înlocuiască salariatul care urmează să plece, angajatorul nu are niciun drept să nu înregistreze o demisie depusă. Demisia depusă de salariat nu trebuie să fie acceptată de angajator, ci doar să ia act de notificarea primită și să înregistreze documentul. Citește articolul
Din momentul semnării unui contract individual de muncă, salariatul beneficiază de toate drepturile, dar și toate obligațiile, prevăzute de Codul muncii, printre care se numără și concediul de odihnă. Chiar dacă pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă relațiile de muncă se pot desface în orice moment, fără a fi nevoie de o perioadă de preaviz, asta nu înseamnă că, în acest răstimp, salariatul nu poate să solicite zile de concediu de odihnă. Citește articolul
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul
Deducerea personală de care pot beneficia în prezent salariații ar putea să fie, pe viitor, mult mai mare decât în prezent, conform unui proiect de lege aflat în lucru la Senat. În acest fel, se dorește schimbarea radicală a regulilor deducerii personale. Citește articolul
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul