Codul muncii stabilește că salariile compensatorii pot fi oferite în cazul concedierilor pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, însă potrivit prevederilor din contractul individual sau colectiv de muncă sau în condițiile legii, dacă este vorba de disponibilizări prevăzute de acte normative speciale. Citește articolul
După revenirea din concediul de creștere a copilului (CCC), indiferent că a stat perioada maximă de 2 ani sau de 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, sau s-a întors mai devreme în câmpul muncii, salariatului îi este greu să revină la vechea rutină de muncă, chiar dacă revine pe același post în cadrul firmei. Totuși, obligațiile angajatorului nu se limitează doar la reactivarea contractului de muncă suspendat pentru perioada CCC, ci există și o serie de reinstruiri prevăzute de actele normative aplicabile în domeniul relațiilor de muncă. Citește articolul
Salariatul și angajatorul se pot regăsi într-un conflict de muncă ori de câte ori vorbim de drepturi și obligații nerespectate, fie că ele sunt prevăzute de legi ori cuprinse în contracte, dacă partea care se consideră vătămată decide să ceară remedierea situației. Conflictele se pot rezolva și amiabil, dar părțile își regăsesc adesea dreptatea în instanță. La ce instanță trebuie mers, însă, există termene ce trebuie respectate, implicăm și sindicatul sau avem ceva de plătit pentru deschiderea unui proces? Iată câteva aspecte pe care orice salariat ar trebui să le cunoască. Citește articolul
Din 13 noiembrie, salariații care sunt nemulțumiți de deciziile unilaterale ale angajatorului ce vizează încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta aceste măsuri, potrivit unei legi care a modificat Codul muncii. Citește articolul
Prezentam recent o modificare adusă Codului muncii din Portugalia, prin care salariaților li s-a dat dreptul de a se deconecta și de a nu fi contactați de angajatori în afara orelor de program, astfel de demersuri devenind amendabile. Totuși, acest lucru nu va fi posibil în România prea curând, iar pe fondul creșterii numărului de salariați aflați în telemuncă, ca urmare a pandemiei, a început să se contureze o practică a angajatorilor de a se aștepta ca angajații lor să fie disponibili și în afara orelor de program, dacă tot au scăpat de timpul de navetă acasă-birou-acasă. Însă, deși ar putea exista obligația salariatului de a răspunde solicitărilor angajatorului în afara programului în documentele de muncă, ea ar fi legală doar în anumite condiții, iar o eventuală sancționare a salariatului pentru refuzul de a face acest lucru are mari șanse să fie anulată de o instanță. Citește articolul
Perioada de probă înseamnă aceleași drepturi și obligații pentru salariați ca în perioada ulterioară acesteia, cu particularitatea că un contract de muncă poate înceta fără preaviz, printr-o simplă notificare. Tocmai această particularitate i-ar putea face pe unii să creadă că, aflând de starea de graviditate a unei salariate în perioada de probă, pot să înceteze contractul și să facă abstracție de interdicția de concediere valabilă în cazul gravidelor. Lucrurile sunt însă ceva mai complicate în realitate. Citește articolul
Contribuția pentru fondul de handicap, ce trebuie plătită lunar de angajatorii cu peste 50 de salariați care nu angajează un anumit număr minim de persoane cu handicap, este o povara financiară pentru multe dintre companiile românești. Însă puțini angajatori știu că dacă angajează persoane cu dizabilități scapă de această plata financiară și primesc și o subvenție de la stat timp de un an. Citește articolul
O perioadă de gardă în regim de permanență nu constituie în integralitatea sa timp de lucru decât dacă constrângerile impuse lucrătorului afectează în mod semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în această perioadă timpul său liber, a subliniat de mai multe ori Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în aplicarea dreptului european. Într-o speță recent soluționată, CJUE îi explică instanței irlandeze care a solicitat lămuririle cum ar trebui să aprecieze într-o situație privind gărzile în regim de permanență dacă lucrătorul chiar face subiectul unei constrângeri semnificative în timpul său liber din cauza condițiilor legale ori contractuale impuse de regimul de permanență. Citește articolul
Având în vedere că mecanismul acordării liberelor plătite pentru părinți este aplicabil și în prezent, o decizie în primă instanță recent pronunțată privind acordarea nelegală a acestor libere merită adusă în discuție: concret, atât anul trecut, cât și anul acesta, părinților care au vrut libere plătite li s-a cerut să declare pe propria răspundere că celălalt părinte nu ar avea cum să stea acasă cu copiii, fiind lipsit de venituri, de pildă; un angajator căruia i-au fost refuzate decontările pe motiv că salariata pentru care le cere a mințit în declarații, neavând dreptul la liberele plătite, a decis apoi să sancționeze salariata, iar instanța i-a dat dreptate pe fond. Citește articolul
Contractul de muncă pe perioadă determinată este o excepție în cadrul legislației muncii, pentru că regula este că relațiile de muncă se încheie pe perioadă nedeterminată. Tocmai pentru a nu se ajunge la situații de evitare a încheierii unor contracte pe perioadă nedeterminată, legiuitorul a decis să impună anumite limite firmelor în privința încheierii mai multor contracte pe perioadă determinată cu aceeași persoană. Durata maximă a unui astfel de contract, dar și interdicția de a prelungi la nesfârșit, prin acte succesive, un astfel de raport de muncă, sunt aspectele cele mai importante ale acestor contracte - angajatorii le omit însă adesea, iar angajații nu-și cunosc drepturile. Citește articolul