Locul și felul muncii sunt elemente esențiale ale contractului de muncă - fără ele, contractul de muncă nu este corect întocmit, mai exact. Îndeosebi în privința locului muncii, angajatorii sunt uneori tentați să apeleze la formulări mai puțin precise și să spună că munca se desfășoară „la sediu” - iată însă de ce este incomplet: Citește articolul
În orice situație, fie că vorbim de creșterea (din nou) a numărului de infectări cu COVID-19 sau nu, angajatorului îi revin obligații ce țin de sănătatea la locul de muncă. Acesta ar trebui să fie însă precaut cu implementarea unor măsuri precum cele care se impuneau sau erau recomandate până în primăvară, fără un suport legal care să-i asigure implementarea lor. Totodată, angajatorii ar trebui să aibă mereu în vedere că telemunca este o chestiune de acord. Citește articolul
La încetarea contractului individual de muncă (CIM), indiferent de modalitatea în care s-a făcut aceasta, angajatorul are obligația să îi plătească salariatului care pleacă și zilele de odihnă neluate, pe lângă drepturile salariale care i se cuvin. Important este ca, atunci când calculează indemnizația de concediu de odihnă, să ia în calcul și indemnizația de concediu medical, dacă a existat cel puțin un certificat eliberat în acest sens în ultimele trei luni înainte de încetarea CIM. Citește articolul
Angajatorii ar trebui să evite să le ceară angajaților care solicită liberul pentru autorecenzare dovezi că nu au beneficiat deja de ziua respectivă la alt angajator - pentru că nu au nicio prevedere care să le ofere această prerogativă. Citește articolul
În proiectul de ordonanță pus în dezbatere luni la Finanțe regăsim o modificare a Codului fiscal destul de familiară - taxarea la nivel de salariu minim în cazul contractelor cu normă parțială, chestiune care s-a mai aplicat până acum doi ani și ceva. Guvernul o readuce în discuție, dar nu ne spune dacă a tras concluzia că, în cei doi ani de aplicare anterioară, măsura a dus la scopul urmărit, respectiv diminuarea fenomenului muncii subdeclarate, dezavantajos și pentru angajat, dar și pentru stat. În realitate, ne spune indirect că nu a putut controla acest fenomen altfel și încearcă să o facă, din nou, printr-un mecanism de taxare care nu va duce neapărat la creșterea gradului de conformare fiscală, din contră. Citește articolul
Salariații au dreptul de a putea transmite sesizări și reclamații firmei, însă pentru ca acest drept să fie pus în practică, angajatorul trebuie să stabilească, în urma consultării cu subordonații, o procedură clară și ușor de parcurs. Lipsa unor astfel de dispoziții din cadrul regulamentului intern va duce la restrângerea sau chiar înlăturarea dreptului salariaților de a se adresa angajatorului, ce poate duce chiar la un conflict de muncă în instanță. Citește articolul
În situația un salariat este declarat inapt, fizic sau psihic, pentru ocuparea funcției pentru care a fost angajat, în urma unui control medical, angajatorul nu trebuie să dispună imediat concedierea acestuia pe motive ce țin de persoana lucrătorului. Procedura este mai complexă, iar respectarea termenelor prevăzute de legislația în materie este importantă dacă se ajunge ca disponibilizarea să fie contestată în instanță. Citește articolul
Majorarea netaxabilă la salariul minim trebuie operată și la nivelul registrului general de evidență a salariaților, iar regula este aceeași care se aplică și la alte cazuri de modificări salariale. Citește articolul
Odată cu creșterea valorii nominale a unui tichet de masă de la 1 iulie la 30 de lei, prin același act normativ, legiuitorul a mai permis și suplimentarea valorii tichetelor aferente lunii iunie cu diferența până la noua valoare. Un exemplu pentru a înțelege mai bine acordarea acestei diferențe (opțională, desigur), în materialul de azi: Citește articolul
Valoarea maximă a tichetului de masă crește la 30 lei, începând cu 1 iulie, față de cei 20,17 lei din prezent, după ce legea care aduce modificarea a fost oficializată miercuri. Asta înseamnă că, dacă vor și își permit, firmele pot crește valoarea tichetelor acordate salariaților începând cu următoarea lună. Dacă aleg să o facă, angajatorii vor putea să dea salariaților în luna iulie, în plus față de cuantumul aferente zilelor lucrate în iunie, diferența dintre valoarea actuală și cea de 30 lei, după cum se menționează în lege. Citește articolul