Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Vor prefera firmele să lucreze cu zilieri, în contextul viitorului salariu minim și facilităților fiscale pentru angajații din agricultură?

În contextul unei viitoare legi privind regimul fiscal preferențial aplicabil angajaților din agricultură (mai puțini bani de dat la stat, în fapt) și al aplicării unui salariu minim majorat, de 3.000 de lei, în ce măsură unele firme din agricultură ar putea fi tentate să apeleze la munca zilieră în anumite perioade sau pentru anumite activități? La prima vedere, regimul fiscal al muncii ziliere ar putea fi un motiv solid de a apela la acest tip de lucrători și nu la contracte de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mai există, pe viitor, riscul ca inspectorii să se uite greșit la indemnizațiile de deplasare și să reconsidere sumele de bani acordare șoferilor?

În ce măsură recenta Lege nr. 72/2022, care a pus același regim fiscal pe toate cele trei tipuri de indemnizații de deplasare, va curma orice neînțelegeri ale inspectorilor asupra situației conducătorilor auto în transportul transfrontalier, rămâne de văzut, iar speranța specialiștilor în fiscalitate și dreptul muncii, acum că reglementarea din Legea 72 este încă „proaspătă” este că peste cinci ani nu ne vom trezi din nou în situația de a trebui să vedem o amnistie fiscală pentru a scăpa firmele de niște datorii uriașe impuse prin reconsiderarea unor sume de bani. Pentru că problema în cazul șoferilor s-a pus mereu de la aspectul locului de muncă (fix-mobil), ar trebui ca și organele de control, în special Inspecția Muncii, să nu se rezume pe viitor, când se uită la situațiile acestor angajați, doar la prevederile Codului muncii, ci și la reglementările specifice la nivel european. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Detașări transfrontaliere: Regulile aplicabile cabotajului și operațiunilor cross-trade și de ce transporturile fără încărcătură trebuie atent analizate

Dacă pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de transport în contul terților (cross-trade) noile reguli impuse printr-o directivă europeană, parte a „Pachetului Mobilitate I” sunt destul de clare - sunt cazuri de detașare transnațională - firmele de transport trebuie să acorde o atenție deosebită transporturilor fără încărcătură, care pot fi și situații de detașare, și excepții de la detașare, de la caz la caz. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză AESSM: Aspectele de SSM în cazul lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă, mult prea neglijate de autorități

Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Compania vrea să-și sprijine financiar angajatul printr-un împrumut. Cum ar trebui să facă asta și în ce condiții și-ar recupera banii

Compania dorește să-și ajute angajatul care are o nevoie urgentă, temporară de un împrumut. Angajatorul are, practic, și banii, și voința, dar nu știe sigur dacă legea îi permite să facă asta și, dacă da, cum ar trebui să o facă, precum și dacă se poate folosi de mecanismul reținerilor salariale și cum își va recupera banii dacă angajatul nu mai vrea să dea banii înapoi. Totodată, angajatorul se gândește că, poate, dacă vorbim de o sumă ceva mai mare și pentru care recuperarea s-ar face pe o perioadă mai lungă de timp, angajatul respectiv s-ar putea să nu mai rămână în firmă atâta timp - cum va recupera banii după ce el nu mai e acolo? La toate aceste întrebări, unul dintre specialiștii Accace România ne-a oferit câteva lămuriri, dar și un sfat extrem de util pentru ca astfel de practici să nu fie reconsiderate de inspectori: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formarea profesională: Dacă angajatorul nu s-a achitat de obligație, salariatul poate urma un curs în alt domeniu și să fie plătit pentru lipsa din activitate

Obligația organizării cursurilor de formare pentru toți salariații, precum și frecvența acestora se regăsesc în Codul muncii. De asemenea, unui salariat aflat la un program de formare inițiat de angajator trebuie să i se acorde drepturile salariale, iar în această perioadă beneficiază de vechime în muncă. Însă, dacă nu se achită de această obligație, iar salariatul își plătește și urmează un curs de formare chiar și în alt domeniu de activitate, angajatorul trebuie să îi achite primului o indemnizație pentru perioada în care lipsește, ca în cazul concediului de odihnă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce firme pot cere decontarea șomajului tehnic pe fondul războiului din Ucraina

Guvernul a oficializat joi o ordonanță de urgență prin care oferă măsuri de protecție socială salariaților angajatorilor a căror activitate este afectată de criza din Ucraina, Rusia și Belarus. De sprijinul prin care vor putea deconta indemnizația de șomaj tehnic acordat salariaților, în limita a 4.571 lei/lună/angajat, vor beneficia angajatorii a căror activitate este afectată în mod direct sau indirect de efectele războiului din Ucraina. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Șomajul tehnic decontat de stat pentru angajatorii afectați de război, oficializat. Sprijinul va fi disponibil curând

Angajatorii afectați în mod direct sau indirect de războiul din Ucraina care își trimit salariații în șomaj tehnic vor avea posibilitatea de a recupera maximum 4.571 lei/lună pentru fiecare angajat de la stat, potrivit unei OUG oficializate joi. Deși a intrat în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial, măsura de sprijin va fi operaționalizată după ce Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) va emite un ordin cu modelele actelor ce trebuie completate de angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Recuperarea zilelor libere suplimentare acordate pentru alte sărbători religioase decât cele naționale: Cum se face?

De câțiva ani, salariații cu alte religii decât cea creștin ortodoxă au dreptul de a primi zile libere pentru cultul religios de care aparțin în afara liberele naționale. Dacă activitatea societății face ca acești salariați să aibă două rânduri de libere, cele primite suplimentar trebuie recuperare, în baza unui program stabilit de angajator, potrivit mențiunilor Codului muncii. Însă liberele primite în plus nu pot face obiectul unei cereri de concediu de odihnă impuse salariaților de către angajator și nici nu pot constitui o "rezervă" pentru eventuale ore suplimentare ce vor fi prestate de aceștia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Detașări transfrontaliere în transporturile rutiere: Cum recunoaștem situațiile de detașare și cum încadrăm toate celelalte situații?

Deplasările transfrontaliere pe care le fac conducătorii auto angajați ai firmelor de transport din România nu sunt întotdeauna încadrabile ca detașări. Esențialul, pentru cei care se ocupă de salarizare în cazul acestor angajați, e să analizeze foarte bine situațiile, de la caz la caz, pentru a putea face încadrarea corectă: este sau nu detașare? Și dacă nu e detașare, ce altceva? La aceste întrebări, printre altele, au încercat să ofere lămuriri Mihai Anghel, avocat asociat TZA, și Andreea Florian, tax senior manager TZA, în cel mai recent webinar organizat de avocatnet.ro pe tema diurnelor și detașărilor în transporturile rutiere transnaționale. Citește articolul