Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

UPDATE Proiectul Kurzarbeit 2, prin care angajatorii ar fi primit bani dacă reduceau programul salariaților, respins definitiv de deputați

Deputații au respins definitiv astăzi un proiect de lege ce prevedea acordarea unei indemnizații de scurtă durată angajatorilor care decideau să reducă programul de muncă al salariaților, ca urmare a pandemiei de coronavirus, timp de un an de la ridicarea stării de urgență sau de asediu. Ca urmare a votului negativ primit în Camera Deputaților, după ce proiectul a fost adoptat tacit de Senat, traseul legislativ al proiectului se încheie, iar prevederile lui nu vor ajunge să se aplice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Libere plătite părinți: Procedura prin care firmele obțin decontările de la stat, oficializată

Așa cum s-a procedat și înainte, firmele care sunt obligate să le încuviințeze acordarea liberelor plătite salariaților care trebuie să stea acasă în această perioadă cu cei mici vor putea deconta banii de indemnizații de la stat. Similar vechii reglementări, firmele depun cererile și documentele justificative la agențiile de muncă după ce au plătit taxele salariale pentru indemnizațiile respective. Procedura de decontare, recent oficializată, va permite firmelor, astfel, de luna viitoare, să ceară decontările. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Vaccinarea obligatorie în cazul salariaților: Ce (nu) pot impune firmele la acest moment și care sunt perspectivele

Pe măsură ce incidența cazurilor de COVID-19 crește, în special în marile orașe se pune tot mai mult problema dacă statul va ajunge să restricționeze accesul la muncă celor care nu se vaccinează (prin lege, evident). De asemenea, discuția subsidiară și care nu se poartă de ieri, de azi, e referitoare la firmele care aproape că impun angajaților să se vaccineze. În contextul în care clienții anumitor business-uri au deja accesul restricționat în unele locații, de ce nu și angajații? O scurtă sinteză a situației actuale, din perspectivă legală, privitoare la vaccinarea salariaților, în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dacă angajatorul nu plătește CAS și CASS, salariații pot sesiza ANAF pentru a obține achitarea contribuțiilor

Companiile au obligația, potrivit legislației fiscale, de a reține la sursă și de a vira la stat, printre altele, contribuția de asigurări sociale (CAS), în cotă de 25%, precum și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%. În cazul în care nu-și îndeplinesc această obligație, salariatul are la îndemână, potrivit specialiștilor, opțiunea de a face o sesizare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care este îndreptățită să verifice modul în care angajatorul și-a îndeplinit obligația de raportare și de virare la stat pentru respectivele contribuții și, după caz, să demareze executarea silită. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comparație: Munca ne/subdeclarată și prestarea muncii peste program - cum se aplică sancțiunile și ce încadrări se fac

Recenta modificare a Codului muncii, respectiv definirea și incriminarea muncii subdeclarate și modificarea perioadei în care angajatorul trebuie să compenseze munca suplimentară prin ore libere plătite de la 60 de zile la 90 de zile, poate da naștere unor confuzii atunci când ne raportăm la anumite situații. În ce măsură prestarea muncii peste program e sancționată drept muncă subdeclarată, de pildă, este una dintre întrebările pe care le vedem deja ridicate în practică. De aceea, o comparație a regimurilor muncii nedeclarate, subdeclarate și muncii suplimentare este utilă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Salariul minim diferențiat în funcție de studii și vechime în sistemul privat dispare, dar problemele și discuțiile rămân

În contextul în care, din ianuarie 2022, nu mai avem un salariu minim diferențiat pentru studii superioare, nivelul acestuia fiind ajuns din urmă de valoarea salariului minim general aplicabil, nu putem să nu ne gândim la ce impact are asta în practică și la faptul că o diferențiere în funcție de studii ar merita, totuși, să existe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale angajatori: De la munca „la gri” și până la munca „la negru”, ce amenzi pot aplica la acest moment inspectorii

Acum că în Codul muncii a intrat și conceptul de muncă la gri, cu sancțiunea aferentă, am putea considera că legea acoperă cam toate situațiile de muncă prestată, în sens larg, „pe lângă contract”. Per total, amenzile nu pot depăși 200.000 de lei per angajator, dar aici vorbim doar de riscurile ce țin de legislația muncii. În discuție mai intră și taxele salariale pe care le impune din urmă Fiscul, precum și dobânzile aferente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zilele de odihnă în plus în funcție de vechime: În ce documente de muncă trebuie să fie prezente

Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile. Într-o încercare de a face competiție sectorului public există unele companii în care numărul de zile de odihnă este mai mare decât 20 sau 21, în funcție de vechimea salariatului în firmă sau în muncă. Pentru a nu crea disensiuni sau discriminări între salariați, aceste zile suplimentare de concediu de odihnă trebuie acordate în funcție de o serie de criterii obiective pe care toți salariații să le cunoască. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două lămuriri importante privind acordarea liberelor plătite pentru vaccinare

Subiectul zilelor libere pentru vaccinare rămâne încă de actualitate, dat fiind, o dată, numărul mic de persoane vaccinate la acest moment, iar, în al doilea rând, startul vaccinării cu cea de-a treia doză. Deși a trecut deja o bună bucată de vreme de când s-a dat reglementarea acestor zile libere plătite pentru vaccinare, încă mai există nelămuriri în firme: angajații care se vaccinaseră deja vor să știe de ce nu ar avea și ei dreptul la aceste zile, iar alții își pun întrebarea cât de mult pot să amâne acordarea acestei zile libere dacă nu o iau chiar atunci când se vaccinează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul subcontractării, cine răspunde pentru neplata salariilor? Ce prevede acum legea și ce voia Guvernul să prevadă în Codul muncii

Deși anunțată inițial și aflată în dezbatere, modificarea Codului muncii în privința restanțelor salariale datorate de contractantul principal din raportul de prestări servicii nu a fost adoptată prin OUG nr. 117/2021. În faza de proiect a ordonanței regăseam definirea lanțului de subcontractare și aspectele referitoare la răspunderea pentru neplata salariilor. Chiar și în lipsa acestora, avem însă răspunsul la întrebare în prevederile mai generale, ale Codului civil.  Citește articolul